ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1771/2021

Ședința publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

I. Prin sentința nr. 114/2019 din 28 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâta CEZ VÂNZARE S.A.

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei CEZ Vânzare S.A..

A fost obligată pârâta CEZ Vânzare S.A. la plata sumei de 30.000 RON, daune morale către reclamanta A..

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta CEZ VÂNZARE S.A.

Prin încheierea nr. 8 din 4 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2019, s-a respins cererea de reexaminare formulată de petenta CEZ VÂNZARE S.A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru dispuse în procedura prealabilă, în dosarul nr. x/2019, privind apelul declarat de pârâta CEZ VÂNZARE S.A. împotriva sentinței nr. 114/2019 din 28.10.2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în dosar nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata reclamantă A..

II. Prin sentința nr. 1/2020 din 13 ianuarie 2020 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, s-au respins ca nefondate: excepția lipsei calității procesuale active a reclamatei A.; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și excepția prescripției dreptului material la acțiune - excepții invocate de pârâtă. S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei B. S.A. (fostă C.), având ca obiect daune morale și a fost obligată pârâta B. S.A. (C.) la plata sumei de 30.000 RON reprezentând daune morale către reclamanta A..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B. S.A. (FOSTA C.).

Prin încheierea nr. 17/2020 din 01 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2019, s-a respins cererea de reexaminare formulată de petenta B. S.A. (FOSTA C.) împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru dispuse în procedura prealabilă, în dosarul nr. x/2019, privind apelul declarat de pârâta B. S.A. (FOSTA C.) împotriva sentinței nr. 1/2020 din 13.01.2020, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în dosar nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata reclamantă A., ca nefondată.

III. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la 01.07.2019 sub dosar nr. x/2019, reclamantul D. a chemat în judecată pârâta CEZ VÂNZARE S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 289.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat lui și familiei sale, prin "folosirea în mod ilegal a firmei de recuperare creanțe E. S.R.L., în perioada 27.03.2013 - 23.11.2016".

Prin sentința nr. 124/12.11.2019, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 150.000 RON, reprezentând daune morale; a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 164/03.06.2020, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelul, a anulat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, curții de apel.

Prin decizia nr. 393 din 17.02.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2019, s-a admis recursul declarat de recurentul-reclamant D. împotriva deciziei nr. 164/03.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă. S-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza spre o nouă judecată curții de apel.

În temeiul art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, a fost obligată intimata-pârâtă CEZ VÂNZARE S.A. la plata sumei de 1.552,5 RON, reprezentând diferență de taxă judiciară de timbru datorată pentru judecarea apelului.

IV. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția II-a civilă la 13 ianuarie 2015 sub nr. x/2015, reclamantul D. a chemat-o în judecată pe pârâta C., solicitând obligarea acesteia la plata de despăgubiri morale în cuantum de 25.000.000 RON, reprezentând daune morale pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului și familiei sale prin întreruperea abuzivă a furnizării energiei electrice pentru locuința sa pentru perioada 12 februarie 2014 - 12 decembrie 2014.

Cererile de chemare în judecată formulate de reclamant și împotriva pârâtelor CEZ VÂNZARE și CEZ ROMÂNIA fie separat, fie împreună pentru diferite perioade de timp au fost conexate ulterior la dosarul nr. x/2015.

Prin sentința civilă nr. 51 din 10 aprilie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul D., în contradictoriu cu pârâtele CEZ VÂNZARE S.A., C. și CEZ ROMÂNIA S.A., iar pârâtele au fost obligate la plata sumei de 10.000 RON fiecare, reprezentând daune morale, către reclamantul D., pentru perioadele menționate în considerentele sentinței, în privința fiecărei pârâte.

Împotriva sentinței civile nr. 51 din 10 aprilie 2018 au declarat apeluri reclamantul D. și pârâtele B. S.A. (fostă C.), CEZ VÂNZARE S.A. și CEZ ROMÂNIA S.A.

Prin decizia civilă nr. 1217/2018 din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă au fost respinse apelurile declarate de reclamantul D. împotriva acestor încheieri precum și apelurile declarate de reclamant și de pârâte împotriva sentinței nr. 51 din 10 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

A fost admis apelul declarat de pârâta CEZ ROMÂNIA S.A., fiind schimbată în parte sentința, acțiunea fiind respinsă față de CEZ ROMÂNIA S.A. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În ceea ce privește apelurile declarate împotriva încheierilor din 27 noiembrie 2017, 12 octombrie 2015, 30 octombrie 2017, 25 octombrie 2017, 31 ianuarie 2018, 27 aprilie 2015, 4 mai 2015, instanța de apel a reținut că acestea sunt nefondate.

Prin decizia nr. 1272 din 07.07.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2015, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamantul D. și de pârâtele CEZ VÂNZARE S.A. și B. S.A. (fostă C.) împotriva deciziei civile nr. 1217/2018 din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

V. Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, la 17.05.2017, sub dosar nr. x/2017, reclamantul D. a chemat în judecată pârâta C. (B.), solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 350.000 euro cu titlu de despăgubiri, reprezentând prejudiciu moral cauzat reclamantului și familiei sale prin debranșarea locuinței de la rețeaua de energie electrică în perioada 03.11.2015 - 01.03.2016.

Prin cererea depusă în data de 31.08.2017 și înregistrată la Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă sub dosar nr. x/2017, același reclamant a chemat în judecată pârâta CEZ Vânzare S.A., solicitând obligarea acesteia la plata despăgubirilor morale în sumă de 30 milioane euro, reprezentând prejudiciul moral cauzat prin întreruperea abuzivă a furnizării energiei electrice în perioada 31.08.2016 - 29.09.2016.

Prin încheierea de ședință din data de 20 februarie 2018 tribunalul a dispus conexarea dosarului nr. x/2017 la dosarul nr. x/2017.

Prin sentința civilă nr. 38/20.03.2018 Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul D., împotriva pârâtelor C. - B. S.A. și CEZ VÂNZARE S.A.

Împotriva încheierii de conexare a declarat apel doar reclamantul, iar împotriva sentinței au declarat apel atât reclamantul, cât și societățile pârâte.

Prin decizia civilă nr. 1218/11.12.2018 Curtea de Apel Craiova, deși a respins apelul formulat de reclamant împotriva încheierii din data de 20 februarie 2018, a admis apelurile pârâtelor, a anulat sentința nr. 38/20.03.2018 și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2017*.

Prin sentința nr. 46/2019 din 16 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. - B. S.A., a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul D., împotriva pârâtelor C. - B. S.A. și CEZ VÂNZARE S.A., pârâta C. - B. S.A. fiind obligată la plata sumei de 100.000 RON despăgubiri civile reprezentând daune morale, iar pârâta CEZ VÂNZARE S.A. la plata sumei de 25.000 RON cu același titlu. Totodată, s-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele C. - B. S.A. și CEZ VÂNZARE S.A.

Prin decizia nr. 12/21.01.2020 Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelurile pârâtelor, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea față de pârâta B. S.A. și a admis-o doar în parte față de pârâta CEZ VÂNZARE S.A., obligând-o pe aceasta din urmă la plata sumei de 1.000 RON către reclamant, cu titlu de daune morale pentru perioada 31.08.2016 - 29.09.2016. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței tribunalului, iar intimatul-reclamant a fost obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel către apelanta CEZ VÂNZARE S.A.

Împotriva acestei decizii, reclamantul D. și CEZ VÂNZARE S.A. au declarat recurs.

Prin decizia nr. 1297 din 25.05.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2017, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamantul D. și de pârâta CEZ VÂNZARE S.A. împotriva deciziei civile nr. 12/2020 din 21 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantul D. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esență, acesta a susținut că decizia atacată este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 197 teza a II-a C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, ceea ce a dus la păgubirea bugetului statului cu suma de 2030 RON, compusă din suma de 1.452,5 RON, ce trebuia achitată de B. S.A. (fostă C.) și suma de 577,5 RON, ce trebuia achitată de CEZ VÂNZARE S.A., în apel.

Arată că, în recurs, CEZ VÂNZARE S.A. trebuia să timbreze cererea de recurs cu suma de 137,5 RON pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ.

Revizuentul a invocat faptul că decizia atacată este contradictorie cu încheierea nr. 8/04.03.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2019, încheierea nr. 17/01.07.2020, pronunțată de aceeași instanță în dosar nr. x/2019, precum și cu decizia nr. 393/17.02.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2019, prin care s-a reținut caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată.

Dintr-un alt punct de vedere, revizuentul a invocat contrarietatea dintre decizia atacată și decizia nr. 1272/07.07.2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2015, prin care instanța supremă a stabilit în mod definitiv și irevocabil existența faptelor ilicite săvârșite cu intenție, cu vinovăție și rea credință de recurentele-pârâte, în formă continuă și continuată, timp de 4 ani de zile în care au ținut familia revizuentului în beznă.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimatelor CEZ VÂNZARE S.A. și B. S.A. (fostă C.) la 30.06.2021 .

La 27.07.2021, intimata CEZ VÂNZARE S.A. a depus, la dosar, întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca netemeinică și nelegală.

Întâmpinarea a fost comunicată revizuentului care a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește revizuirea, cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Trebuie subliniat că, în cauză, nu sunt aplicabile modificările aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

În acest sens, Înalta Curte reține că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Or, în cauză, este evident că procesul a început anterior modificărilor legislative prin care a fost extinsă sfera de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv la 17.05.2017, conform înscrisului de la dosar nr. x/2017 al Tribunalului Gorj.

Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Pentru a exista identitate de părți, este necesar ca părțile din dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere să fie identice cu cele din dosarele în care s-au pronunțat hotărârile în raport cu care se invocă existența unei contrarietăți.

Instanța supremă observă că dosarul nr. x/2015 a avut ca și părți pe reclamanta A. și pe pârâta CEZ VÂNZARE S.A., dosarul nr. x/2015 pe reclamanta A. și pe pârâta B. S.A. (fostă C.), dosarul nr. x/2019 a avut ca și părți pe reclamantul D. și pe pârâta CEZ VÂNZARE S.A., dosarul nr. x/2015 a avut ca și părți pe reclamantul D. și pe pârâtele B. S.A. (fostă C.), CEZ VÂNZARE S.A. și CEZ ROMÂNIA S.A., în timp ce dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere, nr. 3079/95/2017*, a avut ca și părți pe reclamantul D. și pe pârâtele B. S.A. (fostă C.) și CEZ VÂNZARE S.A.

În speță nu se poate reține contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identității de părți făcând de prisos analizarea celorlalte condiții impuse de norma legală.

În contextul în care chestiunile examinate în cele cinci litigii s-au analizat prin raportare la părți distincte, nu se poate pune problema existenței unor hotărâri contradictorii sau a imposibilității executării lor, astfel încât să fie posibilă admiterea unei căi extraordinare de atac și repunerea în discuție a unor aspecte tranșate prin hotărâre definitivă.

De altfel, prin decizia a cărei revizuire se cere nu se putea încălca autoritatea de lucru judecat a încheierilor nr. 8 din 4 martie 2020 (dosar nr. x/2019 al Curții de Apel Craiova) și nr. 17 din 1 iulie 2020 (dosar nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova), întrucât decizia a cărei retractare se cere nu vizează caracterul timbrabil al vreunei cereri, aspect analizat anterior, în procedura de filtru.

În mod evident, între decizia a cărei revizuire se cere și cele invocate ca având autoritate de lucru judecat în raport cu aceasta (deciziile nr. 393/2021, nr. 1272/2020 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție) nu există nici identitate de obiect, cererile ce au făcut obiectul acestor cauze vizând despăgubiri pentru acoperirea de prejudicii morale cauzate în perioade diferite de timp.

Prin urmare, decizia civilă nr. 1297 din 25 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, nu încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 8/04.03.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2019, încheierii nr. 17/01.07.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, deciziei civile nr. 393/17.02.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019 sau a deciziei nr. 1272/07.07.2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015.

Pentru aceste motive, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 din același act normativ, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul D. împotriva deciziei nr. 1297 din 25 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge revizuirea formulată de revizuentul D. împotriva deciziei nr. 1297 din 25 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2021.