ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1750/2021

Ședința publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 16 martie 2021, petenta OUAI - Organizația Utilizatorilor de Apă Pentru Irigații - Piatra Olt a formulat cerere privind strămutarea judecării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimații A., B., S.C. C. S.R.L., D., Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, E. S.A., S.C. F. S.R.L. prin administrator special G., S.C. H. S.A. prin cesionar I. S.R.L.

Totodată, petenta a solicitat și suspendarea judecării dosarului, până la soluționarea cererii de strămutare.

Ca urmare a acestor cereri s-au format pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, dosarele nr. x/2021 având ca obiect strămutare și nr. x privind suspendarea solicitată în cadrul strămutării.

Prin încheierea pronunțată la 18 martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea formulată de petenta ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII PIATRA OLT privind suspendarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

La 22 aprilie 2021, petenta ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII PIATRA OLT a transmis la dosarul cauzei concluzii scrise cu privire la soluționarea dosarului nr. x/2021 privind cererea de strămutare, în cadrul cărora a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) C. proc. civ., art. 30, art. 105 și art. 113 din același act normativ, prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, art. 20 și art. 21 din Constituție.

Prin încheierea din 22 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petenta OUAI - ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII - PIATRA OLT cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (1), art. 30, art. 105, art. 113 C. proc. civ. raportat la art. 1 alin. (3) și (5), art. 20 și 21 din Constituția României.

Împotriva acestei încheieri, la 23 aprilie 2021, recurenta OUAI - ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII - PIATRA OLT a formulat prin intermediul poștei electronice, recurs, menționând că va depune motivele de recurs după ce i se va comunica încheierea atacată.

Cererea formulată în cadrul documentului electronic transmis prin poșta electronică, e-mail, nu este semnată, purtând doar mențiunea că este "semnată electronic" de către numitul J..

Prin citația comunicată la 17 mai 2021, recurentei i s-a pus în vedere, sub sancțiunea nulității recursului, obligația de a depune la dosar cererea de recurs, semnată în original.

La 08 iunie 2021, recurenta OUAI - ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII - PIATRA OLT a transmis prin e-mail, un înscris denumit "Note de ședință" prin care a arătat că susține motivele excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1), art. 30, art. 105, art. 113 C. proc. civ. raportat la art. 1 alin. (3) și (5), art. 20 și 21 din Constituția României.

În motivare, a arătat, în esență, că dispozițiile art. 6 din C. proc. civ. și ale art. 30 și 113 din C. proc. civ. nu cuprind prevederi clare cu privire la stabilirea instanței competente și aleasă de petent sau reclamant.

Subliniază că, o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. De asemenea, susține că, norma juridică trebuie să fie reglementată în mod unitar, uniform și să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi.

Apreciază că legiuitorul nu lasă posibilitatea petentului să se adreseze oricărei instituții a justiției de pe teritoriul României și chiar să schimbe această instanță în cursul judecării cauzei.

Invocă dispozițiile art. 21 din Constituția României și arată că cerința esențială este libertatea de a alege o instanță de judecată.

În acest context, apreciază că cererea de strămutare în competența instanțelor superioare, după caz, nu mai poate avea nicio aplicabilitate și s-ar impune astfel să se dispună abrogarea acestora din C. proc. civ.

În continuare, petentul consideră că alegerea instanței teritoriale de către justițiabil are valoarea unei instituții de interes social și cu extindere la cauzele penale, în acest fel fiind respectată garanția Drepturilor Omului.

În final, opinează că, alegerea instanței de către parte trebuie să fie prevăzută de către lege, făcând referire la art. 105 C. proc. civ.. Totodată, face trimitere la dispozițiile art. 24 din Constituția României, în sensul că exercitarea dreptului la apărare trebuie să fie una efectivă, iar intervenția unei instanțe superioare nu trebuie permisă în soluționarea cererii de strămutare, întrucât sunt limitate drepturile cetățeanului.

Cererea formulată în cadrul documentului electronic transmis prin poșta electronică, e-mail, nu este semnată, purtând doar mențiunea că este "semnată electronic" de către numitul J..

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, excepția nulității recursului, urmează a o admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. d) C. proc. civ. de la 1865, "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: d) semnătura părții."

În cauza de față, instanța supremă observă că recurenta a depus cererea de recurs, aflată la dosar, și motivele de recurs, aflate la dosar, prin poștă electronică. Din conținutul cererilor rezultă că acestea au fost formulate prin consilier juridic, dar că nu poartă semnătura olografă a reprezentantului legal sau a mandatarului convențional al recurentei.

Prin decizia nr. XXXIX/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la consecințele lipsei semnăturii părții de pe cererea de recurs și a stabilit că:

"dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. d) raportate la art. 316 din C. proc. civ., se interpretează în sensul că: Cererea de recurs trebuie să cuprindă semnătura părții. Nerespectarea acestei cerințe poate fi îndeplinită în condițiile art. 133 alin. (2) C. proc. civ..".

Art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ. de la 1865 statuează că lipsa semnăturii se poate totuși împlini în tot cursul judecății, iar potrivit alin. (1) al aceluiași articol, "cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă".

Instanța supremă reține că, prin citația comunicată la 17 mai 2021, recurentei i s-a pus în vedere să semneze, în original, cererea de recurs, însă aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

Rolul semnăturii este acela de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat. Or, din actele dosarului nu se deduce care este această voință deoarece nici înscrisul care materializează cererea de recurs, nici cel prin care s-au depus motivele de recurs, nu conține semnătura olografă a recurentei. Totodată, aceste înscrisuri nu îndeplinesc condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică pentru a fi calificate drept înscrisuri sub semnătură electronică.

Pentru aceste considerente, față de lipsa de la dosarul cauzei a unui exemplar al memoriului de recurs semnat de recurentă, Înalta Curte de Casație și Justiție va da eficiență prevederilor art. 302

1

alin. (1) lit. d) C. proc. civ. de la 1865 raportat la dispozițiile art. 133 alin. (1) din același cod și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, va anula recursul declarat de recurenta OUAI - ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII - PIATRA OLT împotriva încheierii din 22 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta OUAI - ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII - PIATRA OLT împotriva încheierii din 22 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2021.