ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1701/2021

Ședința publică din data de 15 septembrie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16.02.2021, în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a V-a civilă, reclamantul A. a solicitat recuzarea completului de judecată compus din domnii judecători B., C. și D., în temeiul dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recuzare, reclamantul a arătat că solicită recuzarea, întrucât completul de judecată 8R, în alcătuirea căruia intră domnii judecători B., C. și D., a calculat în mod greșit cuantumul taxei judiciare de timbru prin cererea de recurs, știind că neavând venituri, acesta nu va fi în măsură să plătească această taxă, existând astfel în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea completului de judecată.

Prin încheierea de ședință din 25 februarie 2021, cererea de recuzare a fost respinsă.

Recurentul A. a formulat recurs împotriva acestei încheieri.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Recurentul critică modalitatea prin care completul învestit cu soluționarea cererii de recuzare a respins cererea ca neîntemeiată, fără a pune în vedere acestuia să achite taxa judiciară de timbru aferentă acesteia, astfel că i s-a produs o vătămare, potrivit art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, recurentul critică modalitatea în care instanțe de grade diferite de jurisdicție au stabilit taxele de timbru pentru cererile formulate de către acesta în dosare cu aceeași cauză, același obiect și aceleași părți, arătând că astfel a fost afectată imparțialitatea judecătorilor.

A încadrat aceste critici de nelegalitate, în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Printr-o altă critică, autorul recursului susține că încheierea recurată conține motive contradictorii și străine de natura cauzei, încadrând critica în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Sub un ultim aspect, recurentul critică soluția instanței de apel privind aplicarea în mod greșit a normelor de drept material incidente în cauză, ceea ce atrage incidența motivului de recurs reglementat de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.. În susținerea acestui motiv de nelegalitate, afirmă că cererea de recuzare nu a fost timbrată, astfel că aceasta trebuia respinsă ca netimbrată de către instanța de apel.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Prevederile legale invocate mai sus se coroborează cu dispozițiile art. 174 și urm. C. proc. civ., care reglementează nulitatea actelor de procedură.

Recurentul susține că prin modalitatea prin care completul învestit cu soluționarea cererii de recuzare a respins cererea, fără a pune in vedere acestuia să achite taxa judiciară de timbru, i s-a produs o vătămare, prevăzută de art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

Criticile sunt nefondate.

Art. 175 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia."

În cauza dedusă judecății, recurentul A. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată compus din domnii judecători B., C. și D., învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2019 de pe rolul Curții de Apel București.

Prin încheierea de ședință din 25 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost respinsă cererea de recuzare, ca neîntemeiată.

Modalitatea în care instanța învestită cu soluționarea cererii de recuzare a înțeles să o soluționeze, nu îi creează recurentului vătămarea prevăzută de legiuitor pentru a se putea reține incidența acestui motiv de casare.

Curtea de Apel București a arătat care sunt argumentele pentru care a respins ca neîntemeiată, cererea de recuzare, făcând referire la textele legale incidente și analizând actele depuse la dosar, iar aspectele invocate de recurent au fost avute în vedere de instanță la soluționarea cererii.

Înalta Curte constată că în cauză, completul învestit cu soluționarea cererii de recuzare, în mod corect a reținut că aspectele invocate de petent în cererea de recuzare nu sunt de natură să releve o situație care să compromită imparțialitatea completului de judecată a cărei recuzare se solicită, nefiind incident niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute la art. 42 alin. (1) pct. 1 și 13 C. proc. civ.

Modalitatea de stabilire a taxelor judiciare de timbru sau rezolvarea anumitor cereri în condițiile prevăzute de C. proc. civ. nu poate reprezenta motiv de îndoială cu privire la imparțialitatea completului de judecată, pentru a fi incidente dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Motivul de recurs reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. este invocat formal, în dezvoltarea motivelor de recurs recurentul-reclamant neexpunând critici de nelegalitate care se circumscriu acestui motiv de casare.

Cu privire la criticile recurentului întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța constată că, recurentul reia criticile ce privesc netimbrarea cererii de recuzare, susțineri la care s-a răspuns deja prin analiza criticilor subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Față de argumentele anterior expuse, se constată că soluția pronunțată de instanța învestită cu soluționarea cererii de recuzare, bazată pe analiza motivelor invocate prin cerere, este una legală, fiind fundamentată pe o corectă aplicare și interpretare a normelor legale incidente în cauză.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 25 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 25 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 septembrie 2021.