ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1424/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1424/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 9 iunie 2022
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția a II-a civilă la 21 august 2020 sub dosar nr. x/2020, reclamantul S.C. A. S.R.L., contradictoriu cu pârâtul S.C. B. S.A., a solicitat instanței obligarea pârâtului să-i transmită prin act autentic la valoarea de circulație, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1555, 20 mp situat în Craiova, Bulevardul x, teren pe care se află amplasat activul C. și anexe, proprietatea S.C. A. S.R.L., iar în subsidiar a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin cererea depusă la 11 decembrie 2020, reclamantul a modificat cererea inițială, renunțând la primul capăt de cerere, solicitând stabilirea prețului legal de vânzare-cumpărare pentru teren prin calcularea valorii de piață a acestuia la data de 26 aprilie 2006, dată la care pârâtul a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate sau prin calcularea valorii de piață a terenului la data formulării cererii de chemare în judecată, solicitând totodată pronunțarea unei hotărâri prin care să se clarifice situația juridică a terenului stingând conflictul dintre părți.
Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, prin sentința nr. 121/2021 din 6 iulie 2021 a respins excepția prematurității invocată de pârât prin întâmpinare.
A admis acțiunea astfel cum a fost modificată și precizată formulată de reclamantul S.C. A. S.R.L. împotriva pârâtului S.C. B. S.A., având ca obiect obligația de a face.
A stabilit prețul de vânzare pentru terenul în suprafață de 1.555,20 mp din acte și 1.575 mp din măsurători, situat în Craiova, B-dl Dacia, nr. 60 la suma de 2.436.550 RON.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat apel.
Prin decizia nr. 679/2021 din 4 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 121/2021din 6 iulie 2021 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, pe care a obligat-o la plata sumei de 2.000 RON reprezentând onorariu de avocat redus către intimata-pârâtă S.C. B. S.A..
Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În argumentarea motivului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta susține că instanța de apel a încălcat regulile de procedura prevăzute de art. 471
1
alin. (3)-(6) C. proc. civ. privind pregătirea judecății apelului, regulile de procedură prevăzute de art. 476-479 din același Cod privind efectul devolutiv al apelului si dispozițiile speciale privind judecata.
În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. se arată că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază - cerința imperativa prevăzută de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., art. 6 paragraful 1 din CEDO.
Referitor la motivul de apel 2, astfel cum a fost dezvoltat în cererea de apel, fără nicio verificare, instanța de apel s-a rezumat doar la a face referiri eronate, la prevederile art. 304 alin. (1) C. proc. civ. privind denunțarea înscrisului ca fals, dar ignorând cuprinsul motivului de apel 2 și prevederile art. 304 alin. (2)-(30)8 din același Cod.
În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susține că decizia recurata a fost dată cu încălcarea normelor de drept prevăzute de art. 1.166 și urm. C. civ. privind contractul, art. 140-141 din H.G. nr. 577/2002.
În acest context, recurenta susține admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris și depus la dosar.
Prin concluziile scrise depuse de intimata-pârâtă B. S.A., la 6 aprilie 2022, s-a solicitat anularea recursului ca netimbrat în condițiile neîndeplinirii obligației de plată a taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, iar pe fondul cauzei se solicită respingerea recursului ca nefondat.
La termenul din 9 iunie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția netimbrării recursului invocată din oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac ca netimbrată, în considerarea următoarelor:
Pentru soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 14.085,25 RON.
Față de această situație, recurenta a formulat, la 9 februarie 2022, cerere de acordare de facilități la plata judiciare de timbru, iar prin încheierea din 3 martie 2022, Înalta Curte a respins cererea recurentului.
Împotriva acestei încheieri, petenta a formulat cerere de reexaminare, iar prin încheierea din 10 mai 2022, Înalta Curte a dispus respingerea cererii, comunicarea acestei încheierii petentei fiind efectuată la data de 30 mai 2022.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".
Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței".
În acest context, Înalta Curte constată că recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurentul nu s-a conformat obligației de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de RON 14.085,25, astfel cum i s-a pus în vedere prin comunicarea aflată la dosar recurs.
Având în vedere considerentele evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 32, 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 va anula ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 679/2021 din 4 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 679/2021 din 4 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2022.