ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1308/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1308/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 25 mai 2022
Asupra revizuirii de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1458 din 16 septembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2015 a fost admisă în parte cererea formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta S.C. Cez Distribuție S.A., a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei brute de 108.815 RON, reprezentând diferențe de drepturi salariale cuvenite reclamantului pentru perioada 7 decembrie 2012 - 1 noiembrie 2015, sumă ce urma a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului dobânda legală aferentă diferențelor de drepturi salariale cuvenite reclamantului, începând cu data introducerii acțiunii (7 decembrie 2015) și până la data plății efective și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul și pârâta.
Prin decizia nr. 247/2019 din 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a admis ambele apeluri împotriva sentinței civile nr. 1458 din 16 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.839,59 RON brut, drepturi salariale neachitate, aferente perioadei 7 decembrie 2012 - 1 noiembrie 2015, sume ce urmau a fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală calculată la data plății efective, în raport cu data la care au fost datorate, conform rapoartelor de expertiză întocmite de expertul tehnic electroenergetic B. și de expertul contabil C.. A obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.500 RON cheltuieli de judecată în prima instanță și apel.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 15 martie 2022, sub nr. x/2022, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 247/2019 din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, invocând, în esență, următoarele:
Autorul căii de atac arată că instanța de apel i-a redus drepturile salariale, admițând de fapt numai apelul pârâtei, deși în alte dosare au fost admise apelurile declarate de salariați sau a fost respins apelul pârâtei. Menționează că a intrat în posesia respectivelor hotărâri judecătorești, prin intermediul unor foști colegi, în cursul lunii martie 2022.
Revizuentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de revizuire, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Cererea de revizuire este întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., respectiv existența unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin cererea formulată, se invocă contrarietatea dintre decizia nr. 247/2019 din 29 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2015 și alte decizii pronunțate de Curtea de Apel Craiova în perioada 2016-2017.
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Pentru exercitarea căii de atac a revizuirii, revizuentul ar fi trebuit să aibă în vedere dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care stabilesc că termenul de revizuire este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. Ultima hotărâre este decizia nr. 247/2019 din 29 ianuarie 2019 prin care au fost admise apelurile formulate de revizuent și de intimată în dosarul nr. x/2015, având ca obiect plată drepturi salariale.
În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cauze având ca obiect conflicte de muncă și de asigurări sociale, precum și hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. Conform art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, hotărârile pronunțate de instanțele de fond în materia conflictelor de muncă sunt supuse numai apelului. Art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevede că hotărârile date în apel, fără drept de recurs sunt definitive. Așa fiind, ultima hotărâre, respectiv decizia nr. 247/2019 din 29 ianuarie 2019, a rămas definitivă la data pronunțării, respectiv 29 ianuarie 2019.
Ca urmare, termenul de o lună în care revizuentul putea formula cererea de revizuire a început să curgă la 29 ianuarie 2019 și, conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-ar fi împlinit la 28 februarie 2019. Revizuentul a formulat cererea la 15 martie 2022, așa cum rezultă din înscrisul aflat la dosar, cu depășirea termenului defipt de lege.
Termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este un termen absolut, prevăzut de lege cu caracter imperativ. Nerespectarea sa atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează:
"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8, art. 185 și art. 186 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va constata tardivitatea formulării cererii de revizuire și o va anula.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca tardiv formulată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 247/2019 din 29 ianuarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2022.