ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1290/2022

Ședința publică din data de 24 mai 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1 alin. (3) și art. 12 alin. (4) din Legea nr. 193/2000, art. 1.254 alin. (1), art. 1.255 alin. (1), art. 1.635 alin. (1) C. civ. și art. 9 lit. g) din O.G. nr. 21/1992.

Prin sentința civilă nr. 5515 din 23 septembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Pitești, secția Civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.

În motivarea soluției judecătoria a reținut incidența dispozițiilor art. 126 C. proc. civ., având în vedere clauza atributivă de competență prevăzută la art. 13 pct. 5 din contractul de împrumut pentru nevoi personale, prin care părțile au convenit ca litigiile rezultate din contract, ce nu pot fi soluționate pe cale amiabilă, să fie soluționate de Judecătoria Sectorului 1 București.

Prin sentința civilă nr. 3725 din 12 aprilie 2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția Civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță, din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Totodată, s-a constatat ivit conflict negativ de competență între Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Pitești, s-a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În considerentele hotărârii, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul în care competența aparține și instanței de la domiciliul consumatorului în cauzele având ca obiect constatarea nulității absolute, reclamanta înțelegând astfel să investească o instanță competentă alternativ din punct de vedere teritorial cu soluționarea cererii.

Având în vedere că reclamanta, în calitate de consumator, are domiciliul în orașul Pitești și că nu poate opera clauza atributivă de competență inserată la art. 13.5 din contract, instanța competentă să judece cauza era Judecătoria Pitești.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Pitești și Judecătoria Sectorului 1 București, în cauză fiind incidentă ipoteza de la art. 133 pct. 2 teza finală C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Pitești, secția Civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Litigiul este în materia protecției drepturilor consumatorilor, având ca obiect acțiunea în constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzelor privind dobânda variabilă din contractul de împrumut în temeiul dispozițiilor Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele de credit încheiate între profesioniști și consumatori.

Potrivit regulii generale privind competența teritorială prevăzută la art. 107 C. proc. civ. "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

De asemenea, raportat la calitatea părților, de consumator și profesionist, precum și la obiectul și cauza acțiunii, se constată că este incidentă și regula de competență teritorială alternativă prevăzută la art. 113 alin. (1) pct. 8 din același cod, potrivit căreia, "În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: ...8. instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor".

Conform art. 116 C. proc. civ. reclamanta (consumator) poate alege între mai multe instanțe deopotrivă competente, prin urmare, potrivit acestui text legal, competența este alternativă, reclamanta având opțiunea între instanța de la domiciliul pârâtei și cea de la domiciliul consumatorului, respectiv reclamantei.

Astfel, Înalta Curte constată că în cauză, la data sesizării instanței de judecată, erau deopotrivă competente atât instanța de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Sectorului 1 București, în temeiul art. 107 C. proc. civ., cât și instanța competentă alternativ, de la domiciliul reclamantei, în calitate de consumator, respectiv Judecătoria Pitești, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 din același cod.

În consecință, Înalta Curte constată că prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Pitești, potrivit dispozițiilor art. 116 din C. proc. civ. reclamanta și-a exercitat dreptul de a alege între cele două instanțe deopotrivă competente, stabilindu-se competența teritorială în favoarea instanței de la domiciliul consumatorului.

Clauza atributivă de competență prevăzută la art. 13.5 din contractul încheiat între părți nu produce efecte juridice, întrucât în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorului părțile nu pot conveni alegerea instanței competente anterior nașterii dreptului de despăgubire, potrivit art. 126 alin. (2) C. proc. civ.

În aceste condiții, instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Pitești, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 coroborat cu art. 116 C. proc. civ.

Față de considerentele anterior expuse, și prin raportare la dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, secția Civilă.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 mai 2022.