ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1198/2021

Ședința publică din data de 18 mai 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 15 ianuarie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A., să se constate că, în mod nelegal, i-au fost diminuate veniturile salariale începând cu data de 01.04.2013, având în vedere că nu și-a dat acceptul prin semnătură pe actul adițional din 2013 în care se stipulează diminuarea veniturilor salariale de bază brute de la suma de 4171 RON la suma de 3872 RON, cu mențiunea că pe această perioadă i s-au diminuat și veniturile la prima de vacanță.

De asemenea, a solicitat să se dispună ca pârâta să-i plătească activitatea prestată pentru funcția suplimentară de gestionar, funcție pe care o deține încă din anul 2005, cât și obligarea pârâtei la plata diferenței pentru perioada 01.05.2013-01.01.2016 și a veniturilor pentru funcția suplimentară de gestionar pentru perioada 01.01.2005-05.04.2015, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de ședință din data de 18.04.2016, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

La data de 09.05.2017, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, cauza fiind repusă pe rol cu termen de judecată la data de 12.06.2017.

Prin sentința nr. 714/2017 din 12 iunie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția perimării cererii de chemare în judecată invocată de instanță, din oficiu și, pe cale de consecință, a constatat perimată cererea.

Împotriva acestei sentințe, dar și a încheierii nr. 23 din 7 iunie 2017, pronunțate de Tribunalul Gorj în același dosar, prin care s-a respins cererea de recuzare, a formulat recurs reclamantul A., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 408/2017 din 5 decembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins recursul formulat de reclamantul A..

La 13 iunie 2018, pe rolul Curții de Apel Craiova, s-a înregistrat cererea formulată de A., calificată de parte în ședința publică din 13 septembrie 2018 ca fiind o cerere de revizuire a deciziei nr. 408/2017.

Prin încheierea din 8 noiembrie 2018, cauza a fost suspendată pentru lipsa părților, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 599/2019 din 23 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a constatat perimarea cererii de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 408 din 5 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A., având ca obiect calcul drepturi salariale.

În motivarea acestei decizii s-a reținut, în esență, că, prin încheierea de ședință din 8 noiembrie 2018, s-a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că, deși au fost legal citate, părțile nu s-au prezentat și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Totodată, s-a constatat că, de la data la care s-a dispus suspendarea judecății cererii de revizuire, au trecut mai mult de 6 luni, perioadă în care revizuentul nu a efectuat niciun act de procedură, cererile de repunere pe rol a cauzei formulate la 8 aprilie 2019 și 16 mai 2019 neavând efectul întreruptiv al cursului perimării.

Astfel, instanța de revizuire a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a opera perimarea cererii de revizuire, motiv pentru care a admis excepția perimării, invocată din oficiu.

La 27 mai 2019, revizuentul A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 599/2019 din 23 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin care a invocat nelegalitatea hotărârii recurate deoarece i s-a aplicat un tratament discriminatoriu, având în vedere că, în spețe similare, Curtea de Apel Craiova a pronunțat decizii favorabile reclamanților.

De asemenea, recurentul susține că președinta completului de judecată s-a pronunțat pe apel, deși trebuia să se abțină de la judecarea cauzei așa cum au procedat ceilalți magistrați.

În cuprinsul cererii de recurs nu au fost indicate motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

La 18 iunie 2019, cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 14 iulie 2020, s-a dispus comunicarea raportului către părți.

Față de raportul comunicat, doar recurentul a depus un înscris prin care a reiterat solicitarea de admitere a recursului așa cum a fost formulat.

Prin încheierea completului de filtru din 2 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis în principiu recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 599/2019 din 23 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, stabilind termen de judecată la 18 mai 2021, ora 9, în vederea soluționării recursului în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Prin cererea de recurs, autorul a susținut că președinta completului de judecată care a pronunțat decizia ce face obiectul prezentului recurs era incompatibilă să soluționeze cauza, întrucât s-a pronunțat și în "apel". În opinia recurentului, doamna judecător care a prezidat completul de judecată trebuia să se abțină de la judecarea cauzei, așa cum au procedat ceilalți magistrați.

Având în vedere că, prin prezentul demers procesual, recurentul a criticat decizia nr. 599/2019 din 23 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, din perspectiva incompatibilității președintelui completului de judecată de a judeca pricina soluționată prin decizia mai sus amintită, critica de nelegalitate corespunde motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. - "când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale".

Cazul de incomaptibilitate supus analizei este un caz de incompatibilitate absolută, prevăzut de dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. civ., prin care se instituie interdicția judecătorului de a participa la judecarea unei cauze în toate căile de atac extraordinare, în apel și în rejudecare.

Noțiunea "aceeași pricină" la care se referă art. 41 alin. (1) din C. proc. civ. semnifică procesul civil în care nu s-a epuizat faza de judecată, indiferent de stadiul procesual concret (căi de atac ordinare sau extraordinare),

Totodată, fundamentul instituțiilor prevăzute de dispozițiile art. 41 - 44 C. proc. civ., respectiv incompatibilitatea, abținerea și recuzarea, este acela al respectării dreptului la judecata cauzei de către o instanță independentă și imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii.

Potrivit art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale, în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Analizată în contextul dreptului la un proces echitabil, așa cum este reglementat de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, imparțialitatea urmărește a determina dacă judecătorul oferă toate garanțiile suficiente spre a exclude, în persoana lui, orice bănuială legitimă.

În speța de față, doamna președinte a completului de judecată care a pronunțat decizia ce face obiectul prezentului recurs nu era incompatibilă să participe la judecarea pricinii, întrucât nu se afla în situația de a-și verifica propria hotărâre atacată.

Astfel, se reține că, prin decizia nr. 599/2019 din 23 mai 2019, ce face obiectul prezentului recurs, a fost soluționată cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 408/2017 din 5 decembrie 2017, pronunțată de alți judecători.

Totodată, având în vedere că recurentul face vorbire de abținerile unor domni judecători, Înalta Curte reține că judecătorii cărora le-a fost, inițial, repartizată cauza/revizuirea se aflau în situația de incompatibilitate absolută, întrucât, anterior, formaseră completul care a pronunțat decizia nr. 408/2017 din 5 decembrie 2017.

Prin urmare, având în vedere că niciunul din judecătorii ce au pronunțat decizia recurată nu a făcut parte din completul care a pronunțat decizia nr. 408 din 5 decembrie 2017 a Curții de Apel Craiova, Înalta Curte nu va putea reține critica recurentului privind incompatibilitatea doamnei judecător care a condus completul de judecată ce a pronunțat decizia recurată.

Neputând fi reținută incidența motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 599/2019 din 23 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 599/2019 din 23 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2021.