ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1128/2022

Ședința publică din data de 12 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".

I. Circumstanțele cauzei. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 27 mai 2013, sub nr. x/2013, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pârâții COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA și CONSILIUL JUDEȚEAN ARAD, solicitând instanței, obligarea acestora la plata sumelor de 27.149,30 RON, contravaloare despăgubire și 6.584,64 RON, dobândă legală aferentă, calculată pentru perioada 02.06.2010-24.05.2013, precum și a dobânzii legale calculată în continuare, până la achitarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 7194 din data de 24.04.2014, Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. x/2014 a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu a pârâtului Consiliul Județean Arad, invocată din oficiu; a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de acest pârât, au rămas fără obiect; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România; a constatat că excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de această pârâtă, a rămas fără obiect; a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Arad, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință și exercițiu; a respins cererea de chemare în judecată, formulată în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtul Consiliul Județean Arad, în contradictoriu cu chemata în garanție S.C. B. S.R.L., ca rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantă S.C. A. S.A., criticând soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin decizia nr. 55 din 15.01.2015 Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis apelul formulat de apelanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimații Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Consiliul Județean Arad și cu S.C. B. S.R.L., a anulat sentința atacată și a trimis cauza spre continuarea judecății aceleiași instanțe.

Prin sentința nr. 14677/2016 din 13 septembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2013, Judecătoria Sectorul 1 București a respins, ca neîntemeiată, excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât. A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârât. A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Arad și a obligat acest pârât la plata către reclamantă a sumei de 27.149,3 RON cu titlu de despăgubiri, la plata sumei de 6584,64 RON cu titlu de dobândă legală, calculată până la data de 25.05.2013, precum și la plata dobânzii legale calculate începând cu data de 26.05.2013 și până la data plății efective a debitului. A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2.708,05 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. De asemenea, a admis cererea de chemare în garanție și a obligat chemata în garanție S.C. B. S.R.L. la plata către pârâtul Consiliul Județean Arad a sumei de 27.149,3 RON cu titlu de despăgubiri, la plata sumei de 6584,64 RON cu titlu de dobândă legală, calculată până la data de 25.05.2013, precum și la plata dobânzii legale calculate începând cu data de 26.05.2013 și până la data plății efective a debitului, la care se adaugă suma de 2.708,05 RON, la care a fost obligat pârâtul cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâtul Consiliul Județean Arad și reclamantă S.C. B. S.R.L., criticând soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2016.

Prin decizia civila nr. 1465 din data de 30.03.2018, tribunalul a respins ca nefondate cererile de apel și a respins ca neîntemeiată cererea apelantului Consiliul Județean Arad de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, reclamanta S.C. B. S.R.L.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă la data de 17.07.2018.

Prin încheierea de ședință din data de 09.10.2018, judecata cauzei a fost suspendată facultativă în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., prin raportare la excepția de neconstituționalitate cu care Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2015, a sesizat CCR, precum și în baza art. 520 alin. (4) din același cod, prin raportare la solicitarea Curții de Apel București în dosarul nr. x/2015, de pronunțare a unei hotărâri prealabile de către I. C. civ..J.

Excepția de neconstituționalitate invocată a făcut obiectul dosarului CCR nr. x/2018, care a fost soluționat prin decizia nr. 540 din data de 02.07.2020, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 936 din data de 13.10.2020, astfel cum reiese din extrasul regăsit la dosar, fila x.

La data de 05.05.2021, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol, cu citarea părților, pentru discutarea perimării, în conformitate cu art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

La data de 09.06.2020 recurenta reclamantă S.C. B. S.R.L. a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 595 din 22 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a respins cererea de repunere pe rol, a admis excepția perimării, și a constatat perimat recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1465/30.03.2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimații-pârâți Consiliul Județean Arad, S.C. A. S.A. și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii (C.N.A.I.R.).

II. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen, chemata în garanție B. S.R.L., solicitând desființarea hotărârii de perimare a cererii de recurs ca nelegală și admiterea cererii de repunere pe rol a dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel București, urmând ca instanța să se pronunțe pe cererea de recurs formulată.

În recursul său, ce poate fi încadrat în drept în prevederile pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta a criticat hotărârea atacată, ca nelegală, întrucât instanța a nesocotit dispozițiile art. 418 C. proc. civ., în dezvoltarea motivelor de recurs invocate arătând următoarele:

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin încheierea de ședință din 09.10.2018, în lipsa părților, a dispus suspendarea facultativă a recursului formulat de recurenta S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1465/30.03.2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., prin raportare la excepția de neconstituționalitate cu care Curtea de Apel Brașov, în dosar nr. x/2015, a sesizat CCR, precum și în baza art. 520 alin. (4) C. proc. civ., prin raportare la solicitarea Curții de Apel București, în dosarul nr. x/2015, de pronunțare a unei hotărâri prealabile de către I. C. civ..J.

Arată că, din oficiu, instanța de recurs a dispus suspendarea facultativă a judecății, față de solicitarea de dezlegare a unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție și efectele Deciziei CCR nr. 369/2017, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial, partea recurentă considerând că cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății pronunțate de instanță în cazurile prevăzute de art. 413 C. proc. civ., așa cum prevede art. 418 din același cod.

Apărarea în cauză

Intimata-reclamantă A. S.A. și intimații-pârâți Consiliul Județean Arad și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. nu au formulat întâmpinare.

III. Aplicabilitatea dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018

În cauză, este aplicabilă procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., deoarece procesul a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, nefiind astfel incident art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, care prevede că art. 493 se abrogă, față de conținutul art. 24 din C. proc. civ., conform căruia, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

IV. Procedura de filtrare a recursului

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 18 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus comunicarea raportului către părți. Părțile nu au formulat punct de vedere în scris la raport.

La termenul din 31 martie 2022, recursul a fost admis în principiu, acordându-se termen de judecată, în ședință publică, la data de 12 mai 2022, cu citarea părților, în baza art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

V. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin încheierea de ședință din data de 9 octombrie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., după punerea în dezbatere din oficiu a măsurii, a dispus suspendarea judecării recursului, prin raportare la excepția de neconstituționalitate cu care Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2015, a sesizat CCR, precum și în baza art. 520 alin. (4) din același cod, până la pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea Curții de Apel București, în dosarul nr. x/2015.

Decizia nr. 2/2019 a I. C. civ..J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost pronunțată la data de 14 ianuarie 2019, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 242/28.03.2019.

Conform art. 521 alin. (3) din C. proc. civ., "Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.".

În speță, pricina a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., care reglementează un caz de suspendare facultativă, în raport de care, instanța de judecată are doar posibilitatea, iar nu obligația, de a suspenda judecata, măsura putând fi dispusă din oficiu, sau la solicitarea părților, dacă se apreciază că aceasta este utilă, oportună ori chiar indispensabilă pentru soluționarea pricinii.

Textul art. 413 alin. (1) pct. 1 nu prevede momentul până la care durează suspendarea, însă, având în vedere dispozițiile generale referitoare la incidentul procedural al suspendării judecății, rezultă că suspendarea durează până la repunerea cauzei pe rol în condițiile art. 415 din C. proc. civ.

Din cercetarea ipotezelor descrise de această normă, prin care se prevăd modalitățile de reluare a judecării procesului, se constată că nu este reglementată o ipoteză distinctă cu privire la situația suspendării dispuse în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1, precum în cazul suspendării voluntare (art. 415 pct. 1 C. proc. civ.), a suspendării de drept reglementate de art. 412 alin. (1) pct. 1-6 (art. 415 pct. 2 C. proc. civ.) sau a hotărârii prealabile solicitate Curții de Justiție a Uniunii Europene (art. 415 pct. 3 C. proc. civ.).

Ca atare, pentru identificarea unei norme aplicabile trebuie să se recurgă la aplicarea prin analogie a unui text de lege, soluție permisă de dispozițiile art. 5 alin. (3) C. proc. civ.

Situație asemănătoare reglementată expres de C. proc. civ. este cea de la art. 415 pct. 3:

"Judecata cauzei suspendate se reia: 3. În cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene".

Art. 412 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. este în sensul că:

"(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: (...) 7. în cazul în care instanța formulează o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană".

Pe de altă parte, se constată că art. 415 pct. 3 din același cod prevede că judecata cauzei se reia după pronunțarea hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar în cazul ce interesează în speță, prin analogie, se poate stabili că reluarea judecății are loc după publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei pentru dezlegarea chestiunii de drept pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că de la acest moment respectiva hotărâre este obligatorie pentru instanțe, față de dispozițiile art. 521 alin. (3) C. proc. civ.

Textul invocat nu precizează, însă, dacă judecata se reia din oficiu sau la cererea uneia dintre părți.

Cu privire la această chestiune de drept - "interpretarea dispozițiilor art. 520 alin. (4), prin raportare la art. 416 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul de a se stabili dacă redeschiderea judecății cauzei, după pronunțarea hotărârii prealabile, este un act de procedură ce trebuie efectuat din oficiu", a existat o altă sesizare pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a fost respinsă ca inadmisibilă, prin Decizia nr. 52 din data de 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 764/26.09.2017, pentru motivul neîndeplinirii nivelului de dificultate a chestiunii de drept, de natură a reclama intervenția instanței supreme pe calea mecanismului hotărârii prealabile.

Cu toate acestea, în considerentele respectivei decizii instanța supremă a subliniat următoarele:

"Ceea ce se impune este doar realizarea unui simplu raționament judiciar, prin citirea textului a cărui interpretare formează obiectul sesizării în corelare cu textul-cadru din materia reluării judecării procesului, respectiv art. 415 din C. proc. civ., și cu înțelegerea faptului că procedura hotărârii prealabile a fost creată pentru a-i facilita judecătorului, iar nu părților, interpretarea unui text de lege".

La această decizie și cele reținute în considerentele sale, a făcut trimitere și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 672 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 220/21.03.2019, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 415 din C. proc. civ.

Instanța de contencios constituțional a reținut că "reluarea judecării procesului în contextul art. 415 din C. proc. civ. se dispune la cererea părților numai în cazurile menționate în cadrul acestui articol (...). Legiuitorul a prevăzut, la pct. 4 al art. 415 din C. proc. civ., doar că reluarea judecării procesului se face și prin alte modalități prevăzute de lege".

În consecință, raportat la situația particulară a prezentului litigiu, în care judecata recursului a fost suspendată până la pronunțarea deciziei pentru dezlegarea chestiunii de drept, Înalta Curte reține că, în condițiile în care mecanismul hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept, sunt de natură a fi utile, în primul rând, instanței, în interpretarea și aplicarea unui text de lege, rezultă că, după suspendarea facultativă dispusă în atare circumstanțe, cauza trebuie repusă pe rol din oficiu, după publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei date cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, acest moment echivalând cu încetarea cauzei de suspendare.

În acest context, trebuie precizat că obligația instanței de a dispune repunerea cauzei pe rol din oficiu nu înlătură dreptul oricăreia dintre părți de a solicita redeschiderea procesului prin formularea unei cereri de reluare a judecății. Însă, stabilirea obligației instanței de a repune cauza pe rol are o importantă semnificație în aprecierea eventualei conduite a părților, care nu au formulat, ele însele, cererea de repunere pe rol înăuntrul termenului de perimare, întrucât dacă un act de procedură trebuia a fi efectuat din oficiu, nu poate opera perimarea.

În acest sens sunt dispozițiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive ce nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Prin urmare, ori de câte ori un act de procedură trebuie efectuat din oficiu, părților nu li se poate reține vreo culpă pentru rămânerea dosarului în nelucrare, astfel încât, constatându-se îndeplinită această condiție, împreună cu aceea a trecerii unui termen de 6 luni de la rămânerea cauzei în nelucrare, să fie posibilă aplicarea sancțiunii procedurale a perimării.

În acord cu aceste clarificări, Înalta Curte stabilește că instanța de recurs era ținută a constata că motivul suspendării dispuse în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a încetat ca urmare a pronunțării de către instanța supremă - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a Deciziei nr. 2/2019 din 14 ianuarie 2019 și a publicării acesteia, la data de 28 martie 2019, în Monitorul Oficial al României, sancțiunea perimării nefiind operantă, date fiind dispozițiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ., anterior citate, și a împrejurarea că însăși instanța, din oficiu, avea obligația de a repunere cauza pe rol pentru continuarea judecății, cu atât mai mult cu cât măsura suspendării a fost inițiată de aceasta.

De altfel, chiar la momentul efectuării verificărilor asupra stării de suspendare (a se vedea rezoluția din 5 mai 2021 - dosarul Curții de Apel București), decizia pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept era publicată în Monitorul Oficial al României, aspect care permitea instanței să constate încetarea motivului pentru care judecata a fost suspendată.

Prin urmare, Înalta Curte reține că instanța de control judiciar a identificat în mod greșit ca fiind exclusiv obligația părților efectuarea de demersuri în vederea repunerii cauzei pe rol, prin formularea unei cereri în acest sens (în afara cazurilor prevăzute de art. 415 pct. 1 și 2 din C. proc. civ.) și a constatat în mod nelegal perimarea cererii de recurs, reținând rămânerea cauzei în nelucrare din vina părților.

Ca atare, sunt fondate criticile recurentei-chemată în garanție, sub aspectul aplicării greșite de către instanța de recurs a dispozițiilor legale care reglementează sancțiunea perimării, prin raportare la rămânerea cererii în nelucrare din motive imputabile părților și, constatând întemeiat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 497, raportat la art. 496 din același cod, va admite recursul declarat de această parte, va casa decizia atacată și va dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și (2) și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-chemată în garanție S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 595 din 22 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2022.