ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1015/2022

Ședința publică din data de 4 mai 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererile înregistrate pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale la 7 mai 2018, respectiv 8 ianuarie 2019 și 19 martie 2019, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și intervenienții K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., au chemat în judecată pe pârâtele S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. și S.C. CEZ VÂNZARE S.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. la acordarea începând cu 01.05.2016, pentru fiecare în parte, a cotei de energie electrică gratuită de 1.200 kW/h/an; să fie obligată S.C. CEZ VÂNZARE S.A., în urma recalculării facturilor de energie electrică cu aceeași dată, să restituie reclamanților și intervenienților contravaloarea cotei încasate necuvenit de la aceștia începând cu 01.05.2016, urmând a se desocoti cu pârâta S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A..

Prin sentința civilă nr. 2402/2019 din 29 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția calității procesuale pasive a pârâtei S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. și, în consecință, au fost respinse acțiunea și cererile de intervenție față de aceasta, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Au fost admise în parte acțiunea și cererile de intervenție formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și de intervenienții K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. față de pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A..

A fost obligată pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A. să suporte pentru reclamanți cota de energie electrică gratuită de 1.200 kWh/an, începând cu 01.05.2016.

A fost obligată pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A. să restituie reclamanților contravaloarea cotei de energie electrică de 1.200 kWh/an, încasată necuvenit de la aceștia începând cu 01.05.2016.

A fost obligată pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A. la 2500 RON cheltuieli de judecată către reclamanți.

Împotriva acestei sentințe, pârâta CEZ VÂNZARE S.A. și intervenienții K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. au formulat cereri de apel.

Pe parcursul soluționării cererilor de apel, la termenul din 10 februarie 2021, constatându-se că dezlegarea cauzei depinde de soluționarea definitivă a dosarului cu nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare H.G. nr. 1041/2003, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă prin încheierea pronunțată la 10 februarie 2021 a dispus suspendarea judecării apelurilor până la soluționarea definitivă a acelui dosar, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., împotriva încheierii din 10 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J. și intervenienții K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. au declarat recurs.

În argumentarea recursului, se susține, în esență, că instanța de apel, în mod greșit, a dispus suspendarea cauzei, apreciind că dezlegarea pricinii depinde de soluția ce va fi pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anularea H.G. nr. 1041/2003.

Se arată că o eventuală anulare a H.G nr. 1041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităților acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice ar avea efecte doar pentru viitor, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Recunoașterea numai pentru viitor a efectelor anulării actului administrativ cu caracter normativ constituie și o modalitate de respectare a principiului securității raporturilor juridice.

Prin urmare, se apreciază că raporturile juridice și efectele juridice produse de actul normativ în perioada executării acestuia, până la data anulării irevocabile a acestuia, rămân în ființă și produc efecte juridice.

Așadar, nulitatea actului administrativ cu caracter normativ nu poate fi opusa efectelor juridice produse de actul administrativ până la momentul anulării lui, ci doar efectelor juridice produse de acte administrative emise ulterior acestuia.

Cum drepturile reclamanților și intervenienților se întemeiază pe o hotărâre de Guvern care este în vigoare, raporturile juridice și efectele juridice produse de actul administrativ normativ în perioada executării acestuia până la data anulării definitive a acestuia rămân în ființă și produc efecte juridice.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

Intimata-pârâtă CEZ VÂNZARE S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate și temeiurile de drept invocate constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Preliminar, deși recurenții au invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., se constată că anumite critici pot fi încadrate și analizate doar din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când prin aceasta, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, însă acest motiv de recurs nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Dispozițiile legale sus-menționate reglementează un caz de suspendare facultativă a judecării unei cauze, ce intervine atunci când sunt îndeplinite cumulativ cerințele ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces să facă obiectul unei alte judecăți, în curs de derulare, pe rolul unei instanței judecătorești.

În cauză, suspendarea judecării cauzei de către Curtea de Apel Pitești a fost apreciată ca necesară în raport de existența pe rolul instanțelor a dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciindu-se că soluția ce va fi pronunțată ar putea avea înrâurire cu privire la dezlegarea pricinii supuse judecății.

Astfel, prin încheierea recurată, Curtea de Apel Pitești a reținut cu justețe că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluția ce va fi pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având ca obiect chiar anularea H.G. nr. 1041/2003, hotărâre care și în prezenta cauză se contestă ca nelegală, acțiune formulată de S.C. X. S.A., în contradictoriu cu Guvernul României, în care a intervenit și Societatea Y., cât și alte societăți din acest domeniu, solicitând același lucru.

Aceasta întrucât, chiar reclamanții au invocat în motivarea în drept a pretențiilor prevederile H.G. nr. 1041/2003, iar o eventuală anulare a acestui act normativ, s-a apreciat că va avea o influență covârșitoare în prezentul dosar.

Se impune a se preciza că instituția suspendării legale facultative reglementată de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este o instituție deosebit de utilă pentru realizarea unei optime administrări a justiției, de natură să preîntâmpine pronunțarea unor hotărâri greșite, în raport de alte constatări făcute pe cale judecătorească, sau a unor hotărâri contradictorii.

În mod greșit recurenții susțin că o eventuală anulare a H.G nr. 1041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităților acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice ar avea efecte doar pentru viitor, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Aceasta întrucât, prin Decizia nr. 10/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Complet DCD/CAF) s-a stabilit faptul că dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.

Prin urmare, dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. au fost corect analizate și aplicate de către Curtea de Apel Pitești, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., J., H., I., G. și de recurenții-intervenienți N., O., K., P., Q., R., S., L., T., U., W., V. și M. împotriva încheierii din 10 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., J., H., I., G. și de recurenții-intervenienți N., O., K., P., Q., R., S., L., T., U., W., V. și M. împotriva încheierii din 10 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2022.