ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 15 iunie 2022

Asupra recursului în casație de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 66 din 11.09.2020 pronunțată de Tribunalul Sălaj în baza art. 257 alin. (1) și (4) C. pen., raportat la art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 188 alin. (1) C. pen. și art. 189 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani și 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj raportat la tentativă la omor calificat.

În baza art. 67 alin. (1) și (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 3 ani, a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 343 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 3 ani, a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 42 alin. (1) lit. c), m) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 407/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 3 ani, a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

S-a constatat că prin sentința penală nr. 203/04.10.2017 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr. x/2016, definitivă la data de 16.01.2018 prin decizia penală nr. 75/2018 a Curții de Apel Cluj, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 ani, iar infracțiunile de ultraj raportat la tentativă la omor calificat, uz de armă fără drept și braconaj ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârșite și descoperite în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 203/04.10.2017 a Judecătoriei Zalău și s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (5) C. pen. raportat la art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (2) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite cele trei pedepse stabilite prin prezenta hotărâre, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 11 ani și 3 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 8 luni, care reprezintă o treime din totalul celorlalte două pedepse aplicate și s-a stabilit astfel pedeapsa rezultantă de 11 ani și 11 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 203/04.10.2017 a Judecătoriei Zalău, iar în final s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 14 (paisprezece) ani și 5 (cinci) luni închisoare, pe care inculpatul o va executa în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală rezultantă a închisorii pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă care se va executa, în baza art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală rezultantă a închisorii pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pedeapsă ce se va executa, în baza art. 65 alin. (3) C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până ce pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută față de inculpat măsura preventivă a controlului judiciar, măsură dispusă prin încheierea penală încheierea penală nr. 11 din data de 24.07.2020 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr. x/2019, definitivă la data de 27.07.2020.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii, a arestării preventive și a arestului la domiciliu, respectiv de la 01.12.2019 la 27.07.2020.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, s-a adus la cunoștința inculpatului faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 42 alin. (1) lit. k) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 407/2006, a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 1 (un) an și 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 2 ani, a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 342 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 2 ani, a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, iar la pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 9 luni închisoare, s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 2 (doi) ani și 3 (trei) luni închisoare, cu privare de libertate.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală rezultantă a închisorii pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă care se va executa, în baza art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală rezultantă a închisorii pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pedeapsă ce se va executa, în baza art. 65 alin. (3) C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până ce pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

S-a luat act că persoana vătămată C. nu s-a constituit parte civilă în cauză față de inculpatul A..

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a armei de vânătoare marca x, model x, cu seria de identificare x, de calibru 30.06, prevăzută cu lunetă, care a fost folosită la săvârșirea infracțiunilor de ultraj raportat la tentativă la omor calificat și uz de armă fără drept și a 3 tuburi rămase de la 3 cartușe proiectil unic marca x, calibru 30.06, folosite la săvârșirea infracțiunii de braconaj, bunuri aflate în prezent la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Sălaj.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul B. a armei de vânătoare, seria x și a unui număr de 5 tuburi rămase de la cele 5 cartușe calibru 12, bunuri care au fost folosite la săvârșirea infracțiunii de braconaj, aflate în prezent la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Sălaj.

În baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul B. a 3 tuburi rămase de la 3 cartușe confecționate artizanal, două cartușe de vânătoare inscripționate pe rozete "D." și un cartuș de vânătoare inscripționat pe rozetă "E., bunuri a căror deținere este interzisă de legea penală, aflate în prezent la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Sălaj.

S-a dispus comunicarea unui exemplar al hotărârii de condamnare definitive către A.J.V.P.S. Sălaj, pentru a se proceda la anularea permiselor de vănătoare ale inculpaților, potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 407/2006.

Mijloacele materiale de probă care au fost înaintate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj odată cu rechizitoriul (8 plicuri înaintate de I.P.J. Sălaj - Serviciul Criminalistic cu Raportul de constatare nr. x/16.12.2019: plic nr. 1 - urme reziduri ridicate de pe arma cu seria x; plic nr. 2 - urme materie ridicate de pe arma cu seria x-2143; plic nr. 3 - urme materie ridicate de pe arma F. cu seria x; plic nr. 4 - urme reziduri ridicate de pe arma x; plic nr. 5 - urme reziduri ridicate de pe arma cu seria x; plic nr. 6 - urme materie ridicate de pe arma cu seria x; plic nr. 7 - urme materie ridicate de pe arma cu seria x; plic nr. 8 - urme reziduri ridicate de pe arma cu seria x; 3 plicuri înaintate de I.P.J. Sălaj - Serviciul Criminalistic cu Raportul de constatare nr. x/18.12.2019 - urme ridicate cu ocazie continuării cercetării la fața locului în data de 30.11.2019 și în data de 10.12.2019) se vor păstra la camera de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Sălaj, potrivit art. 93 alin. (7) și art. 130-133 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Mijloacele de probă înaintate odată cu dosarul de urmărire penală și aflate în prezent la camera de corpuri delicte a Tribunalului Sălaj, respectiv 1 plic ce conține 2 suporți optici - imagini camere de supraveghere - G. Moigrad (30.11.2019); 1 plic ce conține 3 DVD-uri - declarații (1), declarații martori (2), declarații suspect, inculpat, persoană vătămată (3); 1 plic ce conține 2 CD-uri: nr. 236/12.12.2019 listing date obținute de H., prin punerea în aplicare a încheierii penale nr. 67/04.12.2019 a Tribunalului Sălaj și nr. 240/13.12.2019 listing date obținute de H., prin punerea în aplicare a încheierii penale nr. 69/2019 a Tribunalului Sălaj; 1 plic ce conține 2 DVD-uri - imagini percheziții domiciliare la locuințele inculpatului A., 1 CD-R imagini percheziție informatică, se vor arhiva o dată cu dosarul.

În baza art. 272 alin. (1) raportat la art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumei totale de 3.500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, astfel: inculpatul A. 2.000 RON și inculpatul B. 1.500 RON.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut sub aspectul stării de fapt că, la data de 30.11.2019, în jurul orei 16:00, martorul I., secretar în cadrul A.J.V.P.S. Sălaj, a primit o informație în sensul că mașina inculpatului B. este parcată în pădurea de lângă localitatea Moigrad, pe Fondul de vânătoare nr. 19 Mirșid, gestionat de către martor, iar cei doi inculpați, B. și A. ar fi intrat pe fondul respectiv de vănătoare. Întrucât martorul era persoana responsabilă cu eliberarea autorizațiilor de vânătoare în cadrul A.J.V.P.S.Sălaj pentru Fondul nr. 19 Mirșid și avea cunoștință despre faptul că nu eliberase asemenea autorizații pentru niciunul dintre cei doi inculpați, acesta a anunțat organele de poliție, respectiv la ora 16:02 și 16:09 a apelat persoana vătămată C., agent de poliție în cadrul I.P.J.Sălaj - Biroul Arme, iar ulterior a anunțat și paznicul de vânătoare al fondului, martorul J., despre posibilitatea comiterii unor acte de braconaj de către cei doi inculpați.

La rândul său, persoana vătămată C. l-a anunțat despre cele sesizate pe martorul K., șeful Biroului Arme din cadrul I.P.J.Sălaj și superiorul său direct, apelându-l la ora 16:11, stabilind împreună cu acesta să se întâlnească la Mirșid, astfel că între orele 16:30-17:00, persoana vătămată C. și martorii K., L., I. și J. s-au întâlnit în satul Popeni, de unde s-au deplasat spre Moigrad. Pentru stabilirea acestui ultim interval orar, instanța a avut în vedere declarațiile persoanelor audiate, dar și faptul că ultima convorbire telefonică dintre persoana vătămată și martorul K., potrivit planșelor fotografice conținând lista apelurilor efectuate de pe telefoanele persoanei vătămate C. și martorului K. a avut loc la ora 16:36.

Martorul J. i-a condus pe agenții de poliție spre locul numit M., din apropierea localității Moigrad, loc în care au constatat prezența unui autoturism marca x, pe care persoana vătămată C. și martorii K. și L. l-au recunoscut ca fiind proprietatea inculpatului B., fost polițist în cadrul I.P.J Sălaj, în prezent pensionar.

Paznicul de vănătoare, martorul J. a parcat autoturismul cu care se deplasase pe un pod care face legătura între șosea și liziera pădurii, cu scopul de a bloca ieșirea oricărei mașini, iar persoana vătămată și ceilalți doi colegi ai săi s-au deplasat pe jos spre pădure, până în apropierea autoturismului inculpatului B., la o distanță de aproximativ 15 -20 m de acesta, unde au așteptat după un stâlp de beton gros, timp de aproximativ o oră și jumătate.

În jurul orei 18-18:15, cei trei au văzut pe camera de termoviziune a persoanei vătămate C. că se apropie două persoane având arme în spate, cele două persoane deplasându-se una în spatele celeilalte, la o distanță mică una de alta. Persoana vătămată a indicat o distanță între cele două persoane de aproximativ o jumătate de metru, martorul K. o distanță de apoximativ 1,5 m, iar martorul L. o distanță de 3-4 m, cu precizarea din partea ambilor martori că era vizibil că cei doi erau împreună. De asemenea, atât persoana vătămată, cât și martorul K., care cunoșteau ambele persoane despre care aveau informații că s-ar putea afla în pădure la acel moment, au arătat că l-au identificat după siluetă pe inculpatul B., fostul lor coleg, acesta deplasându-se în fața inculpatului A..

După ce persoanele respective s-au apropiat, agenții de poliție le-au somat, strigând "Poliția!", iar persoana vătămată C. a aprins lanterna pe care o avea asupra sa, moment în care cei doi au început să fugă în direcții diferite, unul în partea dreaptă și unul în partea stângă, înspre pădure.

Persoana care a fugit în partea dreaptă, respectiv inculpatul B., a fost urmărită de persoana vătămată și de cei doi martori și, la un moment dat, s-a împiedicat și a căzut, fiind ajuns de către persoana vătămată, iar la foarte scurt timp de cei doi martori, martorul L. imobilizându-l și dezarmându-l forțat, inculpatul refuzând să predea arma la solicitarea agenților de poliție. Ulterior, martorul L. a verificat arma ridicată de la inculpat și a constatat că aceasta era încărcată, scoțând două cartușe din ea, iar cu ocazia controlului corporal și a celui asupra autoturismului, au fost găsite încă 6 cartușe de vânătoare, în total fiind ridicate de la acesta 8 astfel de cartușe.

Ambii martori au declarat că inculpatul le-a solicitat insistent, în mod repetat să îl lase să plece și să arunce o parte dintre cartușele artizanale găsite asupra sa. Muniția ridicată de la inculpat a fost predată ulterior, în aceeași zi, procurorului de caz.

După imobilizarea inculpatului B., persoana vătămată C. a pornit în urmărirea inculpatului A., care fugise în direcția opusă, persoana vătămată având asupra sa camera de termoviziune și lanterna. Cu ajutorul camerei de termoviziune, l-a identificat pe inculpat la o distanță de aproximativ 80-100 m, stând jos lângă un copac mare, astfel că s-a apropiat de acesta până la aproximativ 10-15 m, moment în care a aprins lanterna și l-a somat să se predea, spunându-i și cine este, respectiv "Sunt C. de la Arme." Inculpatul nu a dat curs somației și a început să fugă, intrând într-o zonă cu vegetație deasă, lăstăriș, unde s-a împiedicat și a căzut de mai multe ori, în mod repetat întorcându-se cu arma îndreptată spre persoana vătămată strigând către aceasta:

"Nu te apropia! Te omor! Te împușc!"

La un moment dat, persoana vătămată C. a sesizat fasciculul luminos provenind de la lanterna inculpatului îndreptat înspre fasciculul luminos provenit de la propria lanternă și a auzit zgomotul produs de descărcarea armei. În acel moment, potrivit declarației persoanei vătămate, inculpatul se afla după o culme de deal, iar persoana vătămată în vârful dealului respectiv.

În perioada în care persoana vătămată se afla în urmărirea inculpatului, respectiv între orele 18:22 - 18:28, a fost apelată de 6 ori de către martorul K., care a arătat faptul că în timpul convorbirilor, care au fost scurte, cu durate cuprinse între 3 secunde și 1 minut și 10 secunde, l-a auzit pe inculpat strigând:

"Nu te apropia, că te împușc!", iar pe persoana vătămată răspunzându-i:

"Nu fi nebun, măi A., doar mă cunoști, îs C.!", iar în cadrul uneia dintre convorbiri, a auzit zgomotul produs de o împușcătură, iar telefonul persoanei vătămate s-a închis. Inițial, martorul a presupus că inculpatul s-ar fi împușcat, iar apoi, constatând că persoana vătămată nu răspunde la telefon, a presupus că aceasta ar fi fost împușcată. În cele din urmă, persoana vătămată a răspuns la apelul martorului, la ora 18:26 și i-a spus acestuia că inculpatul a îndreptat arma spre el și a tras, motiv pentru care martorul K. i-a solicitat persoanei vătămate să sisteze orice acțiune de căutare și prindere a inculpatului și să se întoarcă la mașină.

Raportat la orele care apar înscrise în planșele fotografice cuprinzând istoricul listelor de apeluri efectuate și primite de persoana vătămată C. și de martorul K., dar și la aspectele relatate de cei doi cu ocazia audierilor, instanța constată că declanșarea armei s-a realizat la ora 18:25.

Persoana vătămată C. s-a întors la colegii săi, cărora le-a relatat că inculpatul A. a tras după el, contactându-l totodată telefonic pe martorul J., la ora 18:33 și cerându-i să fie atent, întrucât inculpatul A. a coborât spre șosea.

În continuare, după ce s-au întâlnit și martorul J. i-a relatat că a văzut o persoană trecând șoseaua, pe lângă gard, persoana vătămată l-a observat pe inculpat cu camera de termoviziune coborând spre pârâu, iar apoi urcând spre sat, însă nu a primit permisiunea de a-l urmări din partea șefului său, martorul K., care, între timp, își anunțase la rândul său, superiorii, solicitându-li-se din partea acestora să se retragă din zonă.

Persoana vătămată și martorii, însoțiți și de inculpatul B., au mai așteptat un timp în apropierea casei pe care știau că inculpatul A. o deține în Moigrad, însă inculpatul nu și-a făcut apariția în zonă, deplasându-se apoi la sediul I.P.J.Sălaj.

Inculpatul A. s-a deplasat la locuința martorului N., unde a ajuns după ora 19, martorul constatând că inculpatul este obosit și stresat, acesta relatându-i că a fost în pădure și că cineva a fugit după el. Potrivit declarației martorului N., inculpatul a rămas la locuința sa aproximativ două ore și jumătate, până în jurul orei 22:00-22:30, când o persoană pe nume Dan, pe care inculpatul o apelase de pe telefonul martorului, a venit după el. În intervalul de timp în care inculpatul A. a rămas la locuința martorului N., aceasta i-a solicitat martorului telefonul pentru a apela persoana cu care fusese în pădure, respectiv pe "Grasu", aceasta fiind porecla inculpatului B., însă acesta nu a răspuns. Martorul a sesizat că inculpatul avea asupra sa o armă de vânătoare, iar pe aceasta era montată o lanternă, pe care inculpatul a demontat-o chiar în prezența martorului.

Pe baza probelor administrate în cauză, instanța a reținut că inculpatul A. a plecat de la locuința martorului N. în jurul orei 23:00, cu mașina numitului O., având numărul de înmatriculare x, mașină surprinsă de camerele de supraveghere poziționate pe DC21 din localitatea Moigrad la orele 22:44:46 și 22:44:53 în direcția Zalău-Moigrad și respectiv la orele 23:07:38 și 23:07:46 în direcția Moigrad-Zalău, acesta transportându-l până în apropierea blocului unde locuiește inculpatul, dar aceasta, întrucât sesizase prezența mașinii de poliție în fața blocului său, nu s-a dus la locuință, fiind identificat de către organele de poliție abia în cursul zilei următoare, 01.12.2019, la ora 15:45, în urma măsurilor de supraveghere tehnică dispuse și autorizate în cauză, pe str. x din Zalău, având asupra sa arma de vănătoare marca x cu seria x calibrul 30.06 și trei cartușe proiectil unic marca x calibrul 30.06.

Potrivit declarației martorului N., în data de 01.12.2019, a fost apelat de către inculpatul A., de pe un alt număr de telefon decât cel cunoscut, acesta solicitându-i ca în situația în care va fi întrebat, să spună că inculpatul a fost la locuința sa în ziua anterioară, în jurul orei 18:30, pentru a-l întreba dacă poate participa și el la vânătoare duminica, însă martorul a refuzat și i-a spus că nu este de acord să mintă pentru el.

În cauză a fost efectuată prima cercetare la fața locului în data de 01.12.2019, începând cu ora 9, după ce în seara precedentă au fost efectuate fotografii judiciare, pe timp de noapte. Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a identificat amplasamentul fondului de vânătoare nr. 19 Mirșid, ca fiind pe partea stângă a drumului DJ 191C, după ieșirea din Zalău înspre Moigrad, accesul spre pădure fiind comun cu cel spre cimitir și făcându-se pe un drum de pământ neamenajat situat în partea stângă a sensului de mers Zalău-Moigrad, înainte cu aproximativ 15 m de plăcuța care semnalizează intrarea în localitatea Moigrad, așa cum se observă în planșele fotografice de la filele x din vol. I al dosarului de urmărire penală.

Cu acea ocazie, prin fotografiere au fost fixate și locul unde s-a aflat amplasat autoturismul proprietatea inculpatului B., dar și zona de teren din partea dreaptă a drumului forestier unde a fost prins și imobilizat inculpatul B., zonă cu vegetație bătătorită și în care covorul de frunze prezenta porțiuni lipsă (fotografia nr. 4 fila x și, respectiv fotografiile 5-12, dos. UP).

De asemenea, în continuare au fost fotografiate locurile indicate de persoana vătămată C. ca reprezentând traseul pe care a fost urmărit inculpatul A., în partea stângă a drumului, fiind de asemenea vizibile zone cu vegetație și spini căzute la pământ (fotografiile 13-18, dos. UP).

Persoana vătămată a indicat și locul exact în care s-a aflat în momentul declanșării focului de armă, respectiv după un copac din specia carpen (fotografiile 19-20, dos. UP), dar și locul unde s-a aflat inculpatul A. la același moment, la o distanță măsurată de aproximativ 16 metri, fiind prezente urme de vegetație ruptă sau aplecată la pământ (fotografiile 27-35, dos. UP).

Cu aceeași ocazie, a fost descoperit, la o distanță de 11,5 metri față de carpenul menționat anterior, măsurată în linie dreaptă, un alt copac din specia stejar, care, la o înălțime de 1,85 m de la sol, prezenta o porțiune în care scoarța era detașată, acesta fiind vizibil în fotografiile 19-22.

Această porțiune din scoarța copacului a fost ulterior detașată, cu ocazia completării cercetării la fața locului din data de 09.12.2020, cu aceeași ocazie fiind identificate și ridicate și alte ramuri și crengi cu urme de deteriorare sau de rupere atipice, fără a fi identificate în zonă mijloace de probă de interes.

Ramurile și crengile menționate au fost marcate cu numerele 3, 4 și 5, iar cu numerele 1 și 2 au fost marcate stejarul cu scoarța detașată (nr. 1) și carpenul după care s-a ascuns persoana vătămată (nr. 2) . Cu ajutorul unui fascicul luminos și al unei bucăți de sfoară utilizate pentru ilustrarea fasciculului luminos, s-a stabilit că urmele identificate cu plăcuțele cu numerele 1, 3 și 4 se află aproximativ pe aceeași traiectorie, la o distanță de aproximativ 45 cm față de locul unde s-a aflat persoana vătămată, toate prezentând urme atipice de deteriorare, ce par a fi fost create în urma contactului cu factori externi .

În cursul cercetării judecătorești, s-a dispus expertizarea scoarței arborelui detașată cu acea ocazie, fiind realizate două expertize, una de către Institutul Național de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. și care a stabilit că pe bucata de lemn ridicată la data de 10.12.2019 cu ocazia cercetării la fața locului efectuată cu privire la evenimentul produs pe fondul de vânătoare Mirșid 19 nu s-au pus în evidență reziduuri de tragere - urme secundare ale împușcăturii. și una de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, prin care s-a concluzionat că nu există suficiente elemente pentru a proba faptul că urma a fost creată de un proiectil și că la o tragere cu arma în litigiu la o distanță a țintei de 16 m, nu puteau să rămână urme secundare ale tragerii, reprezentate de acțiunea flăcărilor, a gazelor, urme de funingine, particule de pulbere arsă și nerasă, examinarea urmei create pe scoarța copacului nerelevând nici existența inelului de metalizare și a gulerului de ștergere.

În același timp, atât în concluziile suplimentului la raportul de expertiză criminalistică, dar și în considerentele acestuia, s-a arătat că nu se poate exclude în totalitate posibilitatea ca urma de pe scoarța copacului să fi fost creată de un proiectil.

Instanța a constatat că raportul de expertiză criminalistică nu a stabilit cu certitudine producerea urmelor de către proiectil, dar, în același timp, nu a stabilit nici siguranța neproducerii urmelor de către proiectil. Având în vedere că în procesul penal, conform art. 103 alin. (1) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, ci sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, este evident că nici raportul de expertiză criminalistică nu este probă cu valoare absolută, considerentele și concluziile sale trebuind analizate și prin raportare la restul materialului probatoriu.

Față de faptul că expertiza criminalistică nu a putut stabili modalitatea de producere a urmelor, instanța este obligată ca pe baza coroborării întregului probatoriu să stabilească aspectele faptice probate și relevanța lor penală în descrierea circumstanțială a faptei.

Astfel, raportat la probele expuse anterior, se observă că urma supusă expertizării a fost descoperită la foarte scurt timp după evenimentul cercetat, iar în aceeași zonă, pe aceeași traiectorie au fost identificate trei astfel de urme, atipice pentru a se reține producerea lor pe cale naturală, urme situate în același timp, pe traiectoria indicată de persoana vătămată ca având punctul de pornire al locului unde s-a aflat inculpatul A. în momentul declanșării focului de armă.

Inculpatul A. a dat mai multe declarații pe parcursul procesului penal, în primele declarații date în calitate de suspect în data de 01.12.2019 și apoi de inculpat în data de 02.12.2019 susținând că arma nu a fost scoasă din toc și respectiv că nu a tras niciun foc de armă, pentru ca în declarația din data de 05.12.2019 să susțină că arma s-a declanșat accidental. Același lucru l-a susținut inculpatul și cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătorești, arătând că după părerea sa arma nu a fost asigurată și că este posibil să îi fi împins siguranța fără voie.

Față de susținerile inculpatului și față de împrejurarea că au fost contestate concluziile raportului de constatare efectuat în cursul urmăririi penale, prin care s-a stabilit imposibilitatea declanșării accidentale a armei, a fost încuviințată în cauză efectuarea unei expertize balistice pentru verificarea apărării formulate, respectiv pentru a se stabili posibilitatea unei declanșări accidentale a armei în condițiile descrise de inculpat, respectiv prin agățarea unei crengi de trăgaci.

Raportul de expertiză întocmit a concluzionat că nu există suficiente elemente pentru a proba faptul că arma putea percuta accidental, sub acțiunea agățării trăgaciului de spini sau crengi, chiar dacă nu poate fi exclusă în totalitate această împrejurare.

Pe de altă parte, în cadrul constatărilor realizate cu ocazia întocmirii raportului de expertiză, s-a arătat că examinarea armei nu a relevat urme de lovituri, zgârieturi sau uzură în zona trăgaciului, urme care ar fi putut să apară la târârea armei pe sol și agățarea de o creangă. De asemenea, s-a arătat că s-a verificat experimental, în mediu controlat, posibilitatea de descărcare accidentală, fiind efectuate testări repetate, cu arma dezasigurată, constatându-se că percutarea muniției nu se poate produce prin șoc dacă arma este dezasigurată. În ceea ce privește posibilitatea declanșării focului sub acțiunea unei crengi pătrunse în zona trăgaciului, s-a apreciat că ar fi necesar ca aceasta să fie suficient de subțire pentru a putea pătrunde în acea zonă, însă aceasta nu ar avea suficientă rezistență și s-ar îndoi sub acțiunea unei forțe de circa 25 N, forță necesară pentru delanșarea trăgaciului.

Este de observat că inculpatul A. a optat să dea declarație în fața instanței doar după epuizarea administrării probatoriului, iar cu ocazia acestei audieri, ulterioară implicit efectuării raportului de expertiză criminalistică, nu a mai suținut variantele anterioare, respectiv agățarea unei crengi în trăgaciul armei, ci doar că arma s-ar fi declanșat accidental în timp ce era în cădere și că este posibil să o fi dezasigurat fără voie, făcând trimitere la declarația persoanei vătămate care a arătat că apreciază că există o probabilitate de descărcare a unei arme dezasigurate aflate în portbagajul unei mașini care se deplasează pe teren accidentat.

Practic, din declarația inculpatului din data de 22.07.2020 ar rezulta că declanșarea armei s-a produs la un moment în care persoana vătămată nici nu îl mai urmărea pe inculpat:

"Când a văzut că nu mai poate înainta, am văzut lanterna din deal că s-a întors în sens invers. Trebuia să iasă de acolo, nu mai putea înainta. Am băgat lanterna în buzunar, mi-am scos arma de după cap. Am scos-o fiindcă eram ferm convins că nu puteam să fug în desișul ala deoarece țeava îmi depășea corpul și și patul armei. Era foarte des, nu se vedea la 5 m, înaintam greu, am căzut, prima dată m-am împiedicat și am căzut în genunchi, m-am ridicat, am pornit în mare viteză, dar la scurt timp am căzut pe burtă, cu pușca la mână, când am auzit din cădere focul."

În condițiile în care există probe științifice, respectiv raportul de constatare ale cărui concluzii au fost confirmate de raportul de expertiză, care stabilesc imposibilitatea delanșării accidentale a focului de armă, instanța apreciază că declarația inculpatului sub acest apect, indiferent de varianta susținută nu se coroborează cu nicio altă probă, iar opinia persoanei vătămate este nerelevantă în raport de probele de specialitate administrate.

Analizând declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești, despre care s-a susținut în apărare că aceasta ar fi cea în care inculpatul a relatat exact cum s-au petrecut lucrurile și în care ar fi fost sincer, instanța a apreciat că aceste susțineri sunt neîntemeiate, sinceritatea inculpatului fiind doar una parțială, sub aspectul elementelor care îl incriminează mai puțin, iar declarația din cursul cercetării judecătorești a fost pregătită în raport cu aspectele rezultate din probele administrate.

În acest sens, s-au avut în vedere și relatările inculpatului privitoare la lanterna pe care o avea asupra sa, relevante tocmai prin prisma declarației persoanei vătămate, inculpatul arătând că ținea lanterna în buzunar, că a scos-o în timp ce se afla în pădure în căutarea vânatului și a montat-o pe țeava armei, pe magnetul special cât timp a stat pe loc, că apoi a luat lanterna în mână, în deplasarea spre locul unde se despărțise de inculpatul B. și că o aprindea din când în când întrucât se împiedica, apoi cât a fost urmărit de persoana vătămată a fugit cu lanterna în mână, iar când a constatat că persoana vătămată nu mai poate înainta înspre el a băgat lanterna în buzunar și și-a scos arma de după cap, pentru ca apoi, când a ajuns în apropierea pârâului, să scoată lanterna din buzunar și să o bage pe țeava puștii pe suport, strângând-o cu piulița fluture care avea o parte ruptă, iar apoi a desfăcut-o la locuința lui N. și nu mai știe ce s-a întâmplat de atunci cu ea.

În condițiile în care acuzația adusă inculpatului viza inclusiv folosirea lanternei, persoana vătămată a relatat că în momentul imediat anterior declanșării focului de armă fasciculul de lumină provenind de la lanterna inculpatului era îndreptat spre fasciculul de lumină provenind de la lanterna sa, raportul de constatare a stabilit prezența urmelor de uzură pe țeava armei, iar martorul N. a arătat în ambele declarații că inculpatul a scos lanterna de pe țeava armei la locuința sa, este evident că inculpatul și-a pregătit declarația în raport de cele menționate anterior, acțiunile sale privind montarea și scoaterea lanternei neavând de altfel sens așa cum au fost relatate de inculpat. Mai mult, este greu de crezut că în condițiile unui traseu dificil, așa cum a fost prezentat chiar de inculpat și ale alergării, împiedicării și căderii repetate, acesta nu a scăpat niciun moment lanterna din mână sau că ar fi putut alerga cu lanterna într-o mână și cu arma în cealaltă, precum și că ar fi putut face toate manevrele cu lanterna menționate în timp ce era urmărit. În plus, nu există o explicație logică pentru montarea lanternei pe armă după ce a scăpat de urmărire. Față de aceste constatări, instanța a reținut că la momentul evenimentelor, lantera era montată pe arma inculpatului A., acesta demontând-o doar la locuința martorului N..

Relevantă este și împrejurarea că tubul cartuș rezultat în urma declanșării armei a fost descoperit la locuința inculpatului din Moigrad, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, chiar acesta arătând acest aspect în declarația din data de 10.12.2019, ceea ce înseamnă că inculpatul a fost preocupat ca acesta să nu rămână la locul unde s-au petrecut evenimentele și implicit să nu fie descoperit în cadrul unei cercetări la fața locului.

Instanța a apreciat așadar, pe baza probelor administrate în cauză și care se coroborează între ele, respectiv declarația persoanei vătămate privind amenințările primite din partea inculpatului și detaliile privind fasciculul de lumină provenind de la lanterna inculpatului îndreptat spre fasciculul de lumină provenind de la lanterna persoanei vătămate, constatările și urmele descoperite cu ocazia cercetării la fața locului, declarația martorului K. privind amenințările adresate de către inculpat persoanei vătămate și faptul că a auzit zgomotul produs de împușcătură, concluziile raportului de constatare și ale rapoartelor de expertiză criminalistică întocmite în cursul cercetării judecătorești, încercările inculpatului A. de a își adapta declarația la probele administrate și nuanțările privind lanterna menționate anterior, care vizează exact detaliul indicat de persoana vătămată, declarația martorului care l-a auzit spunând că îl împușcă și a auzit împușcătura și ridicarea de către inculpat a tubului cartuș de la locul faptei și găsirea acestuia la domiciliul inculpatului, că declanșarea armei s-a produs intenționat, prin acționarea trăgaciului de către inculpatul A., în direcția persoanei vătămate C., iar urmele descoperite la fața locului au fost produse de proiectil.

În ceea ce privește principiul in dubio pro reo, invocat de către apărătorul inculpatului față de aspectele constatate prin coroborarea materialului probatoriu administrat, instanța a apreciat că acesta își pierde din forța necesară pentru a determina absolvirea inculpatului de răspundere penală pentru fapta sa. Standardul "dincolo de orice îndoială rezonabilă" care guvernează materia probelor se raportează la ansamblul probatoriu administrat în cauză și nu la o singură probă, privită în individualitatea sa și nici la un aspect izolat al stării de fapt, fiind în strânsă legătură cu principiul aflării adevărului. Prin urmare, simplul fapt că expertiza criminalistică nu a putut stabili modalitatea de producere a urmelor identificate la fața locului nu este de natură să justifice adoptarea unei soluții de achitare, în temeiul principiului in dubio pro reo, cât timp ansamblul probelor administrate este de natură să formeze convingerea instanței, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu privire la comiterea faptei de către inculpat, cu vinovăția prevăzută de lege.

Referitor la declarația inculpatului B., instanța a reținut că acesta a negat în totalitate acuzațiile care i se aduc, susținând permanent că nu s-a deplasat pe fondul de vănătoare împreună cu inculpatul A..

Astfel, cu ocazia audierii în calitate de suspect, la data de 30.11.2019, inculpatul a relatat că în data de 30.11.2019, în jurul orei 14:30-15:00, s-a deplasat singur cu autoturismul spre Jibou, având asupra sa arma de vânătoare, iar când a ajuns în zona Moigrad, a fost anunțat de martorul P. că nu se organizează vănătoare în acea zi, astfel că a pus mașina la marginea pădurii, la limita cu cimitirul din Moigrad și a plecat să caute ciuperci, luând arma cu el, iar la ora 18 a auzit două focuri de armă în pădure, următorul foc de armă auzindu-l în prezența martorilor K. și L., cărora le-a predat arma de bunăvoie.

În ziua următoare, respectiv la data de 01.12.2020, în completarea primei declarații, inculpatul a susținut că nu a avut nicio înțelegere cu inculpatul A. să meargă la vânătoare, cu nu s-a întâlnit cu acesta în pădure, că au vorbit la telefon în jurul orei 14:00 și s-au întâlnit în jurul orei 15:30-16:00, discuțiile referindu-se la niște anvelope și că nu a găsit ciuperci în pădure .

Cu ocazia audierii în fața instanței, ulterior administrării celorlalte probe, inculpatul și-a modificat parțial declarațiile anterioare, arătând că în data de 30.11.2019, l-a contactat pe martorul P., în jurul orelor 12:00-13:00, cu scopul de a merge la vânătoare, însă nu a reușit să vorbească cu acesta, dar totuși și-a luat arma din rastel și muniție, a învelit arma într-o haină pentru a nu fi vizibilă și a pus-o într-o sacoșă pe care a așezat-o pe bancheta din spate a autoturismului, după care s-a întâlnit cu inculpatul A. în jurul orei 15:00, cu scopul de a-i schimba acestuia niște anvelope, însă acesta a invocat ora târzie, iar apoi, aducându-i la cunoștință că merge la Jibou la vănătoare pentru că are autorizație, inculpatul A. i-a spus că merge împreună cu el până la Moigrad, luând asupra sa o sacoșă. În continuare, inculpatul B. a arătat că l-a lăsat pe coinculpat înainte de intrarea în Moigrad și și-a continuat drumul spre Jibou, oprindu-se la intrare în Brebi, între timp fiind sunat de martorul P., care i-a adus la cunoștință că nu se organizează vănătoare în ziua respectivă.

În acest context, inculpatul s-a întors până la cimitirul din Moigrad și și-a lăsat mașina la liziera pădurii, a luat sacoșa cu arma și a intrat în pădure pentru a căuta ciuperci pleurotus, care cresc pe cioatele copacilor, a văzut pe o cioată niște ciuperci, a scos arma din sacoșă, a montat-o și a pus-o în spate pentru a pune ciupercile în sacoșă, dar când a vrut să culeagă ciupercile, a constatat că erau putrede. A mai căutat ciuperci în zonă, dar nu a mai găsit și la un moment dat a auzit două focuri de armă, la distanță de 5 minute între ele, văzând două persoane pe care însă nu le-a cunoscut.

În timp ce se întorcea la mașină, inculpatul susține că a văzut că în spatele său vine o persoană, la 200-250 m distanță, fără a observa cine e și și-a continuat drumul până la aproximativ 10-15 m de autoturism, când s-a aprins o lanternă puternică și a auzit mai multe persoane strigând "Stai!Poliția!", moment în care a fugit spre mașină pentru a-și pune arma acolo, crezând că vrea să i-o ia cineva, dar aproape de mașină s-a împiedicat și a căzut, arma ajungând sub el, iar deasupra sa două persoane, dintre care l-a recunoscut pe persoana vătămată C., care i-a luat arma și i-a dat-o martorului L., iar acesta din urmă i-a dat-o martorului K.. Apoi, persoana vătămată a plecat în pădure, martorul L. l-a percheziționat și apoi i-a percheziționat autoturismul, găsind 5 cartușe, iar martorul K. i-a verificat telefonul, cerându-i să îl sune pe inculpatul A., însă nu s-a făcut legătura, semnalul fiind slab în zonă, în același timp auzind o împușcătură.

Analizând aceste susțineri ale inculpatului, dincolo de modificările aduse declarațiilor date în cursul urmăririi penale, instanța le-a apreciat nesincere și constată că ele sunt contrazise de probele administrate în cauză, denotând totodată pregătirea declarației și încercarea de adaptare a acesteia la aspectele rezultate din probele administrate în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, în ceea ce privește întâlnirea cu inculpatul A., motivul deplasării acestora împreună la Moigrad și prezența lor în pădure, este evident că declarațiile celor doi inculpați sunt contradictorii, însă prin prisma celorlalte probe administrate, instanța a apreciat credibile susținerile inculpatului A. sub acest aspect.

Din procesul-verbal de efectuare a percheziției informatice în telefonul inculpatului A., rezultă că cei doi inculpați au avut mai multe convorbiri telefonice în datele de 29.11.2019 și 30.11.2019, respectiv 3 convorbiri în perioada 29.11.2019 ora 13:31 - 30.11.2019 ora 15:37, iar acestea au fost urmate de deplasarea spre Moigrad, autoturismul inculpatului B. fiind surprins de camerele de supraveghere de la stația Q. din cartierul Porolissum la ora 15:53:25 și de cele de la magazinul "La doi pași" din cartierul R. la ora înscrisă pe imagini 15:52:53 . Instanța constată că există o neconcordanță între orele menționate pe imagini, cele din cartierul R. apărând anterioare celor din zona Porolissum, însă aceasta se datorează cu siguranță nereglării orei reale, traseul firesc și de altfel necontestat nici de inculpat spre Jibou prin Moigrad fiind str. x (locuința inculpatului A.) - cartierul Porolissum - cartierul R..

Este relevant în continuare faptul că inculpatul a susținut în fața instanței că după ce l-a lăsat pe inculpatul A. la intrarea în Moigrad, și-a continuat drumul spre Jibou, până în localitatea Brebi. Această susținere este însă contrazisă atât de inculpatul A., care a arătat că s-au deplasat împreună la liziera pădurii din zona cimitirului din Moigrad, dar și de imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe raza localității Moigrad în intervalul orar 15:00 - 23:59 din data de 30.11.2019, în care nu a fost identificată nici de către camera tip G. care îregistrează și fotografiază plăcuțele de înmatriculare, plăcuța cu numărul x și nici de către camera de supraveghere nr. 3, ale cărei imagini au fost vizualizate de organele de poliție, fiind menționat că nu au fost surprinse imagini cu vehicule sau persoane cu detalii și aspecte de interes în cauză.

Este evident că dacă susținerea inculpatului privind deplasarea până în localitatea Brebi ar fi fost reală, nu avea cum să nu fie surprinsă de camerele de supraveghere trecerea autoturismului său în acea direcție.

Pe de altă parte, faptul că cei doi inculpați s-au aflat împreună în pădure, pe fondul de vânătoare, rezultă din declarațiile coroborate ale inculpatului A., ale persoanei vătămate C. și ale martorilor K. și L., aceștia din urmă indicând expres că distanța dintre cei doi era mică (mult mai mică față de cea de 200 - 250 m pretinsă de inculpatul B. și care nu este susținută de nicio altă probă), fiind totodată vizibil că cei doi se deplasau împreună, în stilul specific vânătorilor. De asemenea, chiar și informația primită de martorul I. se referea la prezența ambilor inculpați în zonă la vânătoare, aceasta fiind transmisă în același mod organelor de poliție, și persoana vătămată și martorii declarând că știau despre faptul că sunt două persoane.

Mai mult, instanța a apreciat total nesinceră și lipsită de fundament și susținerea inculpatului legată de motivul deplasării sale în pădure, respectiv căutarea ciupercilor. Chiar dacă într-adevăr, specia de ciuperci menționată de către inculpat se poate găsi și în perioada rece pe cioatele arborilor, instanța a reținut că inculpatul a declarat că a plecat de la mașină cu arma în sacoșă, că a scos arma din sacoșă și a pus-o în spate pentru a putea pune în ea ciupercile, însă când s-a întors la mașină și a fost prins de către agenții de poliție, nu avea asupra sa niciun fel de sacoșă, având doar arma de vânătoare în spate.

Față de cele arătate anterior, instanța a reținut că este dovedit fără nicio îndoială faptul că cei doi inculpați s-au deplasat împreună în după amiaza zilei de 30.11.2019 pe Fondul de vănătoare nr. 19 Mirșid, cu scopul de a vâna, fiind surprinși ieșind din pădure în jurul orei 18:15.

Susținerile inculpatului B. nu sunt credibile nici prin raportare la împrejurarea că acesta și-a luat arma de vânătoare și muniția și a plecat de acasă, deși nu avea nicio certitudine despre organizarea vreunei partide de vănătoare, chiar acesta relatând că discuțiile precedente cu martorul P. au fost despre posibilitatea de a merge la vănătoare în acea zi sau în ziua următoare.

În ceea ce privește ora reținută de instanță ca fiind cea la care au fost surprinși cei doi inculpați ieșind din pădure, au fo