ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față:

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 2 din data de 06.01.2021 pronunțată de Tribunalul Prahova s-au dispus următoarele:

În aplicarea legii penale mai favorabile, prev. de art. 5 din C. pen.:

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 4 luni, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, rezultând pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

S-a constatat că în ceea ce privește decesele numiților E., F. și G. sunt aplicabile în privința inculpatului dispozițiile art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen.

În baza art. 1357 și art. 1373 din C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile H., E., I., J., inculpatul A. fiind obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL la plata către părțile civile a sumei de 8.000 euro pentru fiecare parte civilă (echivalentul în RON la data plății), reprezentând despăgubiri pentru daune morale, precum și a sumei de 20.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale.

S-au respins, ca neîntemeiate, pretențiile civile formulate de părțile civile K., L., M. și N., cât și cheltuielile judiciare solicitate.

În baza art. 397 din C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii instituite prin încheierea de cameră preliminară din data de 28.08.2015.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., inculpatul A. a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL să plătească suma de 3.000 RON, cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 276 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen., inculpatul A. a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL să plătească suma de 2.500 RON, cheltuieli judiciare către părțile civile H., E., I., J.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

În data de 27 iulie 2013 numitul E., în vârstă de 72 de ani, a acuzat o stare de rău pe când se afla la domiciliu, condiții în care a fost internat la Spitalul Orășenesc Sinaia, unde în după-amiaza aceleiași zile a decedat. Ulterior în seara aceleași zile de 27 iulie 2013, a acuzat stare de rău, prezența durerilor de cap și a tulburărilor de vedere și la solicitarea familiei, victima a fost transportată cu ambulanța la Spitalul Orășenesc Sinaia, unde, în dimineața zilei de 28 iulie 2013, a decedat.

Raportul medico-legal de autopsie nr. x/29.07.2013 întocmit de S.J.M.L. Prahova a stabilit că moartea numitului C. a fost violentă și s-a datorat intoxicației metanolice acute comatogene.

În ceea ce-l privește pe E., Spitalul Orășenesc Sinaia a eliberat certificatul constatator al decesului nr. x/28 iulie 2013, în care se menționează la cauzele decesului - I. Boala sau afecțiunea morbidă care a provocat decesul: "stop cardiorespirator" - pct. a) boala sau starea morbidă care a provocat direct decesul, la pct. b) - cauze antecedente - stări morbide intermediare care au dus la starea descrisă la pct. a - se menționează "embolie pulmonară", la pct. c - d) - starea morbidă inițială - boala sau bolile inițiale care au declanșat stările descrise la pct. b) și c) și care constituie cauza/cauzele determinante fiind menționate: "bronșită cronică, cord pulmonar cronic", iar la pct. II - stări morbide care au contribuit la deces, dar fără legătură cu boala sau starea morbidă care l-a provocat se menționează "hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, ciroză hepatică, diabet zaharat neglijat" .

În ceea ce îl privește pe E., în cursul urmăririi penale nu s-a dispus efectuarea unui raport medico-legal de autopsie a victimei, dat fiind faptul că la data sesizării organelor de poliție, 28.07.2013, acesta era îmbălsămat, astfel cum se menționează în referatul cu propunerea de declinare a competenței.

Din declarațiile martorilor J., E., I. și O., membrii familiei celor două victime, P., Q., cât și din declarațiile inculpatului A. a rezultat faptul că în cursul zilei de 26 iulie 2013, atât C., cât și tatăl acestuia, E., au consumat alcool la barul aparținând SC B. SRL, administrat de inculpatul A., situat în or. Comarnic, str. x, jud. Prahova, ambele victime fiind consumatori regulați de băutură alcoolică numită de martori și cunoscută în zonă "țuică de 1 leu", respectiv țuică vărsată de 1,2 RON/100 ml, în sensul că obișnuiau să bea zilnic această băutură, iar de cele mai multe ori luau și pentru a consuma acasă, în sticle de 0,5 l.

Conform declarațiilor inculpatului A., după ce a auzit de decesele celor doi membrii ai R., bănuind că aceste evenimente pot avea legătură cu băutura pe care o preparase și pe care o oferise spre vânzare, iar Poliția or. Comarnic a început cercetările, venind la bar și întrebând vânzătoarea despre băutura consumată de cei doi, a aruncat în grădină restul băuturii cumpărate, motive pentru care în băutura alcoolică ridicată de organele de poliție de la barul administrat de inculpat, despre care barmanul S. a afirmat că ar fi consumat cei doi T. - tată și fiu - zilnic, nu s-a pus în evidență prezența metanolului sau a altor substanțe toxice organice, ci doar a alcoolului etilic în concentrație de 16%, potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. x din 08.08.2013 întocmit de Institutul Național de Criminalistică -Serviciul de Expertize fizico-chimice.

Conform certificatului de deces seria x nr. x/29.07.2013 eliberat de SPCLEP Comarnic la data de 28 iulie 2013 a decedat numitul F.

Cu privire la circumstanțele de fapt în care a intervenit decesul acestuia, se afirmă de părțile civile M., L., membrii familiei acestuia, că în ziua de vineri, 26 iulie 2013, victima F. a cumpărat de la inculpat 2 l de alcool pentru prepararea vișinatei și încă o sticlă de 0,5 l de alcool pentru consumul lui propriu, aceasta din urmă consumând-o imediat.

Băutura din sticla de 2 l cumpărată a pus-o peste vișinată, din care a început să consume duminică dimineața, iar duminică seara M. a fost anunțată de mama ei că tatăl se simte rău, că-l doare stomacul, nu mai vede, a făcut spume la gură și spune că moare.

Prima ambulanță venită la fața locului a confirmat că victima avea șanse foarte mici să scape, spunându-le membrilor familiei că ar fi făcut infarct, iar până să sosească și cea de-a doua salvare, F. a decedat.

Fiica victimei F., partea civilă M. a afirmat că a păstrat vișinata preparată de tatăl ei cu alcoolul cumpărat de la A., care fiind analizată prin raportul de expertiză nr. x/07.01.2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul de Expertize fizico-chimice, s-a stabilit că în lichidul expertizat s-a evidențiat prezența alcoolului metilic, care în funcție de cantitatea consumată poate produce orbirea ireversibilă ori decesul.

În cuprinsul raportului s-a menționat că nu s-a putut determina concentrația de alcool, întrucât nu există metode de analiză cantitativă pentru amestecurile de alcooli. S-a precizat că metanolul este un toxic de tip narcotic, cu acțiune specifică asupra retinei și a nervului optic, dozele toxice au limite destul de largi, aceasta depinzând mult de sensibilitatea individuală. Ingerarea a 15 ml metanol poate produce orbirea ireversibilă. Doza letală este evaluată la 30 - 100 ml.

În cauză nu a fost efectuat și un raport medico-legal de autopsie, deoarece partea civilă M., fiica victimei F., a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia cu privire la decesul suspect al tatălui ei, datorat consumului de alcool metilic, la data de 30.01.2015, după trecerea unui interval de timp de circa 1 an și 6 luni.

În data de 29 iulie 2013 a decedat numitul G., conform mențiunilor certificatului de deces seria x nr. x/30.07.2013 eliberat de SPCLEP Comarnic.

Acesta nefiind căsătorit, a fost înmormântat de sora și fratele său, N. și U., astfel cum declară martora V.

Martora a menționat că G. mergea la magazinul inculpatului A., situat în or. Comarnic, str. x, unde obișnuia să consume câte 100 ml țuică ieftină.

Partea civilă M., fiica victimei F., a declarat faptul că, atât tatăl ei, cât și G. au cumpărat în același timp, în ziua de vineri, 26 iulie 2013, alcool vărsat de la inculpat, fiecare ieșind cu câte o sticlă în mână și apoi au luat-o în direcții diferite, despărțindu-se, după care ambii au prezentat în ziua de duminică o stare alterată a sănătății, ceea ce a determinat anunțarea ambulanței.

N., sora lui G. a declarat că fratele ei a fost găsit decedat dimineața, de o vecină, W., care verifica zilnic starea sănătății acestuia.

Aceasta a afirmat că fratele ei obișnuia să consume zilnic alcool cumpărat de la magazinul inculpatului, iar o astfel de sticlă a găsit-o lângă pat, după decesul fratelui, băutura fiind predată ulterior poliției pentru a fi expertizată.

Raportul de expertiză nr. x/07.01.2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul de Expertize fizico-chimice a stabilit că în lichidul expertizat s-a evidențiat prezența alcoolului metilic, care în funcție de cantitatea consumată poate produce orbirea ireversibilă ori decesul.

Raportul a precizat că nu s-a determinat concentrația de alcool, întrucât nu se dispune de metode de analiză cantitativă pentru amestecurile de alcooli. S-a mai arătat că metanolul este un toxic de tip narcotic, cu acțiune specifică asupra retinei și a nervului optic, dozele toxice au limite destul de largi, aceasta depinzând mult de sensibilitatea individuală. Ingerarea a 15 ml metanol poate produce orbirea ireversibilă. Doza letală este evaluată la 30 - 100 ml.

În cauză nu a fost efectuat și un raport medico-legal de autopsie, deoarece partea civilă N., sora victimei G., a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia cu privire la decesul suspect al fratelui ei, datorat consumului de alcool metilic, doar la data de 30.01.2015, după trecerea unui interval de timp de circa 1 an și jumătate.

În aceeași perioadă, respectiv în data de 02.08.2013 a decedat numita D. care a fost internată în Spitalul Județean de Urgență Ploiești, așa cum se menționează în certificatul medical constatator al decesului nr. 6017/05.08.2013 întocmit de SML Ploiești, cauza directă al decesului fiind insuficiența cardio-respiratorie acută, menționându-se la cauza determinantă "intoxicație acută cu alcool metilic".

Raportul medico-legal de autopsie nr. x/05.08.2013 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Prahova a stabilit că moartea numitei D. a fost violentă și s-a datorat insuficienței organice multiple consecutiv intoxicației acute cu alcool metilic și datează din 02.08.2013.

În acest sens, martora X., cumnata victimei D., a confirmat faptul că decedata obișnuia să cumpere băutură alcoolică ieftină de la barul inculpatului A., țuică vărsată în bidoane de plastic, pe care o consuma împreună cu fiul adoptiv.

În ceea ce privește victimele E., G. și F. cauzele decesului acestora nu au fost stabilite prin rapoarte medico-legale, care să confirme că moartea victimelor a fost violentă și ea s-a datorat intoxicației metanolice acute.

Din actele și lucrările dosarului a rezultat că numai în cazul victimelor C. și D. s-au efectuat rapoarte de medico-legale de autopsie.

De asemenea, G. figura în evidența medicului de familie cu diagnosticul, printre altele, de "hepatopatie cronică și dislipidemie", E. era diagnosticat cu "hipertensiune arterială stadiu II, boală cardiacă ischemică, steatoză hepatică, diabet zaharat, insuficiență circulatorie cerebrală", iar L.

G. era diagnosticat încă din 2008 cu steatoză hepatică și cu boală cardiacă, ultima mențiune din registrul medicului de familie făcând referire la decesul victimei ca urmare a accidentului vascular cerebral (AVC) la data de 28.07.2013, informații comunicate de medicul de pe ambulanță chemată la domiciliul victimei.

Organele de urmărire penală nu au putut demonstra cu privire la victimele G., F. și E. că decesul acestora a fost provocat de băutura care conținea alcool metilic presupus provenit de la inculpat în contextul în care rapoarte de expertiză criminalistică au menționat că dozele toxice de alcool metilic au limite destul de largi, aceasta depinzând în mod esențial de sensibilitatea individuală a fiecărei persoane.

Din acest punct de vedere, rapoartele sus menționate au arătat că doza letală pentru un astfel de alcool care conține metanol este evaluată la 30 - 100 ml, în cauză neputându-se dovedi cantitatea de alcool metilic ingerată de cele trei victime, pentru a se stabili că acesta a fost consumat în doză letală.

Dincolo de principiul "in dubio pro reo", s-a menționat că simpla împrejurare că victimele au consumat alcool de la barurile inculpatului în aceeași perioadă, nu poate crea convingerea instanței că toate cele 5 victime au decedat, ca urmare a consumului de alcool procurat de la inculpat.

În raport cu aceste considerente s-a apreciat că nu există raport de cauzalitate între fapta inculpatului A., aceea de comercializare de băutură alcoolică falsificată și decesul victimelor E., G. și F. și a constatat că în ceea ce privește decesele numiților E., F. și G. sunt aplicabile în privința inculpatului dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (nu există probe că inculpatul a săvârșit aceste acte materiale).

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat că scopul preventiv și sancționator al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate a inculpatului și prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum, totuși, redus, având în vedere, în principal, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului A.

Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, inculpatul A. și părțile civile L., K., N., I., Y., Z., E. și M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a învederat greșita achitare a inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. în ceea ce privește decesele numiților E., F., G.

S-a apreciat că fapta este dovedită și în privința decesului celor trei victime E., F., G. din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultând următoarele:

Potrivit certificatului medical constatator al decesului nr. x/28.07.2013 E. a decedat în data de 27 iulie 2013.

Din declarația părții civile J. rezultă că în data de 27 iulie 2013 tatăl său nu s-a simțit bine, a fost luat cu ambulanța și dus la Spitalul Sinaia și a decedat în cursul zilei tatăl E. și a doua zi și fratele C., aceștia consumând anterior decesului băuturi alcoolice de la barul inculpatului. Martora O. a confirmat prin depoziția sa că E. și C. au consumat băuturi alcoolice din barul inculpatului cu o zi înainte de deces și își cumpărau băuturi alcoolice și pentru acasă. Și martorii P., AA. au confirmat că, atât E., cât și C. au consumat băuturi alcoolice de la barul inculpatului în seara de dinaintea decesului.

Martora S. a declarat că E. și C. au consumat băuturi alcoolice în barul inculpatului cu 2 zile înainte de deces. Potrivit raportului medico-legal de autopsie nr. x/29.07.2013 moartea numitului C. a fost violentă și s-a datorat intoxicației metanolice acute comatogene, iar din declarațiile martorilor rezultă ca ambii au consumat băuturi alcoolice de la barului inculpatului și, consecutiv acestui fapt, ambii au decedat la foarte scurt timp .

Potrivit certificatului medical constatator al decesului nr. x/30.07.2013, G. a decedat în data de 29 iulie 2013.

Acesta a declarat că G. cumpăra zilnic alcool de la barul inculpatului și a ajuns la domiciliul victimei imediat după ce a decedat, iar lângă pat avea o sticlă de alcool din care se consumase o cantitate, având miros ciudat, sticla de alcool care a fost dusă ulterior la control. Martora BB. a declarat că G. a cumpărat alcool de la barul inculpatului chiar cu o zi înainte de deces, iar după deces, cumnata a dus la testare alcoolul din care acesta consumase, iar rezultatul a fost că lichidul conținea alcool metilic.

Potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. x/07.01.2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică recipientul pus la dispoziție conține un lichid apos cu miros slab de alcool în care s-au pus în evidență alcool metilic - metanol - majoritar și alcool etilic - etanol minoritar .

Prezența metanolului în lichid face ca acesta sa aibă caracter toxic. Metanolul este un toxic de tip narcotic cu acțiune specifică asupra retinei și nervului optic. Ingerarea a 15 ml metanol poate produce orbirea ireversibila Doza letală este evaluată la 30 - 100 ml - a concluzionat raportul de expertiză criminalistică.

Potrivit certificatului de deces seria x nr. x, F. a decedat în data de 28 iulie 2013.

Din declarația martorului CC. rezultă că înainte să moară, cu 1 - 2 zile, socrul său, F. a cumpărat de la magazinul inculpatului alcool pentru prepararea vișinatei iar, în seara dinaintea decesului, a băut din acel alcool, deoarece avea pe masa un pahar cu băutura, băutură care a fost dusă la analize, rezultând ca aceasta conținea alcool metilic. În ceea ce privește starea victimei după consumul băuturii, martorul a precizat ca F. a vomitat un lichid verde, tremura și le-a spus că nu mai vede. Potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. x/07.01.2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică, recipientul pus la dispoziție conține un lichid apos cu aspect și miros de vișinată în care s-au pus în evidență alcool metilic - metanol - majoritar și alcool etilic - etanol minoritar în urme.

Martora DD., vânzătoare în magazinul inculpatului a declarat că G. și F. cumpărau aproape zilnic votcă, iar în vara anului 2013 i-a văzut consumând băuturi alcoolice la chioșcul inculpatului, înainte de a deceda.

Potrivit art. 103 alin. (1) din C. proc. pen. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză s-a dovedit raportul de cauzalitate între fapta inculpatului A., aceea de comercializare de băutură alcoolică falsificată și decesul victimelor E., F., G., întrucât din depozițiile martorilor și părților civile a rezultat că decesul s-a produs imediat după consumul băuturilor alcoolice comercializate de inculpat și acestea prezentau simptome specifice intoxicației cu alcool metilic, astfel cum sunt descrise aceste simptome în rapoartele de expertiză criminalistică întocmite în cauză.

Mai mult decât atât, de la domiciliile victimelor G. și F. au fost ridicate două probe din băutura cumpărată de la barul inculpatului și din care s-a consumat de cele două victime anterior decesului, probe care au fost supuse expertizării la Institutul Național de Criminalistică, fiind evidențiată prezența metanolului în cantitate majoritară.

De asemenea, instanța, în mod greșit nu a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen. - de a mai desfășura activitate de comercializare băuturi alcoolice, a cărei exercitare a fost interzisă de instanță, ca pedeapsă complementară, care se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea pedepsei principale privative de libertate, conform art. 65 din C. pen.

În plus, s-a mai arătat că, dată fiind insuficienta corelare și aplicare a criteriilor de individualizare, instanța de judecată a condamnat inculpatul la pedepse nejustificat de blânde.

Potrivit art. 192 alin. (2), (3) din C. pen., pedeapsa este cuprinsa între 3 ani și 10 ani și 6 luni, iar potrivit art. 357 alin. (1) din C. pen., pedeapsa este cuprinsă între 3 luni și 3 ani.

Analizând pedepsele aplicate se constată că instanța s-a orientat spre minimul special prevăzut de lege, fără a ține cont de toate criteriile prev. de art. 74 din C. pen.

În ceea ce privește conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, se constată că inculpatul a îngreunat cercetările penale, întrucât, după ce a auzit de decesele celor doi membri ai R. și începerea anchetei Politiei Comarnic, bănuind că aceste evenimente pot avea legătură cu băutura pe care o preparase și oferise spre vânzare, a aruncat în gradină restul băuturii cumpărate de către cele doua victime, după ce în prealabil a întrebat vânzătoarea despre băutura consumată, de către acestea, astfel că această băutura nu a mai putut fi expertizată.

De asemenea, inculpatul a avut în mod constant o atitudine de negare a vinovăției, fără a acorda vreun ajutor material familiilor victimelor afectate de moartea rudelor.

Lipsa antecedentelor penale nu este un criteriu suficient pentru aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, având în vedere relațiile sociale încălcate prin comiterea faptelor, respectiv relațiile sociale privind dreptul la viață și urmarea produsă, constând în decesul mai multor persoane, fiind realizată forma agravată a infracțiunii de ucidere din culpă și în cazul în care s-ar reține vinovăția doar în legătură cu cele două victime C. și D.

Pentru considerentele mai sus expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri asupra fondului cauzei prin care inculpatul să fie condamnat și în ceea ce privește decesele numiților E., F., G.. Să se aplice pedeapsa accesorie prev. de art. 65 din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen. și să se majoreze pedepsele aplicate inculpatului.

Inculpatul A., la rândul său, a învederat existența unei cauze de neimputabilitate (eroarea) privind infracțiunea de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 alin. (2), (3) din C. pen.

În urma probelor administrate în cauză a rezultat faptul că a contactat o persoană numită EE. care i-a spus acestuia că îi poate furniza alcool pentru vișinată, context în care s-au înțeles asupra unui bidon de 20 l alcool pe care vânzătorul i 1-a transportat acasă, contra sumei de 500 RON.

Ulterior, verificând cantitatea de băutură pe care o avea la comercializare, a procedat la prepararea, prin amestecarea a 2 litri și jumătate țuică slabă, pe care o avea acasă, cu 0,5 1 alcool cumpărat de la EE., băutură pe care ulterior a pus-o spre comercializare.

Nu putea avea cunoștință de faptul că alcoolul cumpărat de la EE. este metilic și nu etilic, cu atât mai mult cu cât pentru un neprofesionist, este aproape imposibil a putea face distincție între cele două, existând, astfel o eroare a sa cu privire la componenta/calitatea produsului achiziționat, aspect constatat și din depoziția martorului EE. susținută în fața instanței.

De asemenea, a arătat că, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, faptă prev. și ped. de art. 357 alin. (1) din C. pen., deși, în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.

Fapta dedusă judecății prevede ca limite de pedeapsa închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda. Se reține faptul că această faptă a fost săvârșită în luna iunie 2013, termenul de prescripție, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., fiind de 5 ani.

Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 297/2018, având în vedere dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen., s-a declarat neconstituționalitatea acestui articol, astfel că, ținând seama de faptul că în cele 45 zile prevăzute de art. 147 din Constituție, nu au fost puse în acord dispoziția declarată neconstituțională cu cele ale Constituției, acestei dispoziții legale i-a încetat efectele juridice, făcându-și aplicarea dispozițiile privind termenul general de prescripție.

Raportat la aceasta situație, termenul general de prescripție a răspunderii penale era împlinit cu prisosință la momentul la care au avut loc dezbaterile și pronunțarea hotărârii.

Un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă faptul că la o simplă lecturare a sentinței penale atacate, se poate observa ca aceasta suferă iremediabil sub aspectul motivării soluției adoptate de instanța de fond.

Sentința apelată nu este motivată stricto sensu (în ceea ce privește soluționarea laturii penale a cauzei), instanța de fond rezumându-se la a stabili vinovăția inculpatului, raportându-se doar la declarațiilor martorilor ce au arătat faptul că cele două persoane decedate obișnuiau să consume alcool de la barul apelantului-inculpat și pe baza celor două rapoarte de expertiză medico-legale de autopsie.

Din considerentele sentinței penale nu rezultă care au fost motivele pentru care instanța de fond nu a apreciat întemeiate argumentele invocate de persoana sa, de ce susținerile acestuia privind existența unei cauze de neimputabilitate, a prescripției răspunderii penale privind fapta prev. de art. 357 alin. (1) din C. pen. și achitarea față de toate cele 5 persoane decedate, nu au fost analizate, ignorându-se dispozițiile art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În ceea ce o privește pe persoana vătămată D., instanța a dispus condamnarea acestuia ținând seama de un raport medico-legal de autopsie (x/05.08.2013) întocmit de S.J.M.L. Prahova, ce a stabilit intervenția morții violente a persoanei vătămate, cauză a unei insuficiente organice multiple consecutive intoxicației acute cu alcool metilic.

În motivare, instanța a reținut și declarația martorei X., cumnata victimei, ce confirma faptul că decedata obișnuia sa cumpere băutura alcoolică ieftină de la barul său, țuica pe care o varsă în recipiente din plastic, pe care o consuma împreuna cu fiul sau adoptiv.

De altfel, din declarația martorei S., aceasta a arătat faptul că la data de 28.07.2013, fiind de serviciu la bar, a venit numitul FF., căruia i-a vândut un litru și jumătate de băutura spirtoasă, fiind bine cunoscut faptul, că acesta obișnuia să consume alcool împreună cu mama sa. Astfel că, în situația în care victima D. ar fi consumat împreună cu fiul său din băutura cumpărată de la barul său, ar fi intervenit inclusiv decesul acestuia din urmă.

În cauză nu a putut fi dovedită existența unei legături de cauzalitate între fapta sa și decesul survenit în ceea ce o privește pe victimă, simpla împrejurare a faptului ca aceasta consuma băuturi alcoolice de la barul său și existența unui raport de expertiză privind intoxicația acută cu alcool metilic, ce datează din data de 02.08.2013 la un interval de 5 zile de la momentul la care fiul acesteia a cumpărat băutura alcoolica, fără sa fi intervenit și decesul acestuia, neputând conduce, in dubio pro reo la concluzia că decesul a survenit ca urmare a acțiunii persoanei sale.

O situație similară, inexistenta legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată a faptei reținute în sarcina sa, se întâlnește și în privința decesului persoanei vătămate C.. Întreaga motivare a instanței, pe care s-a bazat condamnarea inculpatului, o reprezintă raportul medico-legal de autopsie nr. x/29.07.2013 întocmit de S.J.M.L. Prahova, stabilindu-se că moartea numitului C. a fost violentă și s-a datorat intoxicației metanolice acute comatogene.

Instanța de judecată a avut drept temei pentru stabilirea vinovăției sale, existența celor două rapoarte medico-legale de autopsie, ce atestă existența metanolului în corpul persoanelor decedate și declarațiile martorilor referitoare la obișnuința victimelor de a consuma alcool de la barul acestuia.

Or, trebuie ca în urma probelor administrate în cauză, dincolo de orice bănuială rezonabilă, instanța să-și formeze convingerea că fapta a fost săvârșită de către persoana sa, o simplă împrejurare că victimele obișnuiau să consume alcool la barul acestuia neputând fi suficientă în vederea convingerii instanței că cele 2 victime au decedat ca urmare a consumului de băuturi alcoolice procurate de la el, neexistând raport de cauzalitate între fapta de comercializare de băuturi alcoolice falsificate și decesul victimelor,

S-a mai arătat că, deși instanța nu a procedat la indicarea concretă a probelor ce au condus la stabilirea vinovăției sale privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, a apreciat că scopul preventiv și sancționator al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate a acestuia, motiv pentru care a stabilit condamnarea sa pentru fapta de ucidere din culpă în formă calificată, respectiv falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, fără însă a indica pedeapsa ce urmează a fi aplicată pentru fiecare infracțiune reținută, procedând la contopirea celor două pedepse, stabilindu-se o rezultantă a pedepsei de 3 ani și 4 luni de închisoare, fără precizarea pedepsei pentru fiecare infracțiune, urmând ca abia în dispozitivul hotărârii să se menționeze pedeapsa aplicată pentru fiecare faptă în parte.

S-a mai apreciat faptul că instanța de judecată nu a ținut seama de toate criteriile prevăzute de dispozițiile art. 74 alin. (1) din C. pen. privind individualizarea pedepsei, cu precădere împrejurările, modul de comitere a infracțiunilor și lipsa antecedentelor penale ale apelantului-inculpat.

Cu toate că pentru infracțiunea de ucidere din culpă în formă agravată a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare, reprezentând limita minimă specială prevăzută de lege, calculată potrivit alin. (3) rap. la alin. (2) din art. 193 din C. pen., în ceea ce privește infracțiunea de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, dispozițiile art. 357 alin. (1), prevăzând ca pedeapsă, închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, instanța a procedat la aplicarea pedepsei de 1 an închisoare (cu toate ca această faptă prezintă un grad pe pericol social mai scăzut).

În plus, s-a mai invocat nelegalitatea admiterii cererii de constituire ca parte civilă a tuturor membrilor R.

Instanța de fond a admis cererea de constituire ca parte civilă a numiților H., E., I. și J., dispunând obligarea apelantului inculpat la plata sumei de 8.000 euro, cu titlul de daune morale fiecăruia în parte.

În cauză a fost admisă cererea de constituire ca parte civilă a tuturor membrilor de familie a persoanei decedate C., aceștia înțelegând să-și procure un folos material de pe urma acestui nefericit eveniment, instanța neprocedând la analizarea temeiniciei cererii de constituire ca parte civilă. Ținând seama de solicitarea privind achitarea sa, a solicitat respingerea acțiunilor civile în totalitate.

În subsidiar, în ipoteza în care instanța va înțelege să înlăture toate apărările formulate, a solicitat ca aceasta să procedeze la identificare a persoanei îndreptățite a primi daune morale de pe urma decesului numitului C., precum și la diminuarea cuantumului dispus de prima instanță.

Pentru toate aceste considerente a solicitat să se dispună, în principal, desființarea în tot a hotărârii pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Deși dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. prevăd în mod expres cauza privind desființarea hotărârii și trimiterii cauzei spre rejudecare, s-a apreciat că se impune trimiterea cauzei în vederea rejudecării de către prima instanță, în vederea respectării unui dublu grad de jurisdicție, înscris în art. 2 parag. I, Protocolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Convenție la care România este stat semnatar, dispozițiile acesteia având prioritate față de normele naționale, fiind necesar a se asigura părților un dublu grad de jurisdicție și dreptul la un proces echitabil.

În subsidiar, a solicitat în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., desființarea în parte a hotărârii atacate, dispunându-se achitarea sa privind săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă calificată a persoanelor vătămate C. și D., în temeiul art. 26 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., respectiv încetarea procesului privind infracțiunea de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

Într-un subsidiar mai îndepărtat, a cerut desființarea în parte a hotărârii, procedând la reindividualizarea pedepsei, respectiv orientarea către limita minimă specială prevăzută de lege pentru fapta de ucidere din culpă prev. și ped. de disp. art. 192 alin. (2) din C. pen. și aplicarea unei pedepse cu amenda pentru fapta de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse prev. și ped. de disp. art. 357 alin. (1) din C. pen., urmând ca instanța să stabilească, ca modalitate de executare a pedepsei, suspendarea sub supraveghere, prevăzută de disp. art. 91 din C. pen.

Să se țină seama de atitudinea sa procesuală, a conduitei sale de la momentul producerii acestui eveniment, respectiv din anul 2013 și până în prezent, nemaifiind cercetat ori condamnat în alte cauze de natură penală. Principalul scop prevăzut de legiuitor privind prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni poate fi atins și printr-o pedeapsă neprivativă de libertate, fiind estompată rezonanța socială negativă a infracțiunilor, trecând mai bine de 8 ani de la decesul celor cinci persoane.

În ceea ce le privește pe părțile civile E., Y., Z. și I. acestea au relevat, în esență, în cadrul căilor de atac că solicită o soluție de condamnare a inculpatului A. cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă în formă calificată, prev. de art. 192 alin. (2) și (3) din C. pen., prin reținerea și a decesului victimei E., survenit ca urmare a faptei inculpatului, precum și admiterea în totalitate a pretențiilor lor civile și obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. S.R.L la plata acestora, pentru decesele victimelor E. și C.;

Au fost stabilite probator următoarele aspecte esențiale care pot proba fără niciun dubiu că E. a decedat urmare a ingerării de țuică vărsată conținând alcool metilic de barul inculpatului din str. x.

În seara zilei de 26.07.2013 E. a consumat cel puțin 200 ml de băutură de același tip, care a provocat decesul fiului său C., și chiar dacă se spune că dozele toxice au limite destul de largi este lesne de înțeles că doza suficientă pentru a produce decesul unei persoane vârstnice, cu afecțiuni de tipul celor care le avea E. nu trebuia să fie prea mare.

În dimineața zilei de 27.07.2013 lui E. i s-a făcut rău, fiind transportat la spital, iar în seara aceleiași zile și C. a acuzat aceeași stare.

Ambele persoane au decedat la câteva ore după ce au fost transportate la spital.

Din raportul medico-legal de necropsie reiese că moartea lui C. a fost violentă și s-a datorat intoxicației acute cu alcool metilic.

În aceste împrejurări, se poate constata că, deși în ce privești decesul victimei E. nu există probe directe privind cauza morții, probele indirecte se coroborează între ele, iar concluzia nu poate fi decât una: Acesta a fost victima ingestiei de băutură alcoolică falsificată comercializată a barurile inculpatului, conținând alcool metilic. Or, nu există coincidențe în acest caz. Între băutura consumată de cei doi defuncții comercializată de către inculpatul A. și vândută cetățenilor care erau clienții barului și decesul acestora există o legătură de cauzalitate intrinsecă.

S-a mai arătat, de asemenea că suma acordată cu titlu de daune morale este extrem de mică. Au decedat doi oameni odată, au fost înmormântați în același timp, ori această suferință este devastatoare pentru membrii familiei lor și în prezent. Lipsa celor dragi din sânul familiei a condus la stări îndelungate de depresie. Soția defunctului E. s-a îmbolnăvit, starea sa de sănătate fiind precară.

S-a solicitat să se dispună majorarea acesteia pentru C. și acordarea de daune morale și pentru E., respectiv 100.000 euro și/sau echivalentul în RON.

De asemenea, s-a mai solicitat să se dispună acordarea integrală a cheltuielilor de judecată, nu doar a cotei de 1/2 cum s-a procedat, precum și a daunelor materiale solicitate care se ridică la 40.000 RON.

Față de cele expuse s-a solicitat ca, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., să se admită apelul astfel cum a fost formulat și să se rețină că decesul victimei E. a survenit tot ca urmare a faptei inculpatului care constituie infracțiunea de ucidere din culpă, iar pe latură civilă să se admită în totalitate pretențiile formulate, adică daune materiale în cuantum de 40.000 RON și daune morale în cuantum de 410.000 RON, conform cererii inițiale.

Părțile civile K., M. și L., în apelurile formulate, au învederat că hotărârea instanței de fond este afectată de vicii în stabilirea adevărului și în aplicarea legii penale.

În speța de față instanța a considerat că lipsa unui raport medico-legal de autopsie a defunctului F. conduce la inexistența legăturii de cauzalitate între fapta inculpatului și decesul victimei, fiind înlăturate celelalte probe.

Astfel, la data de 28 iulie 2013, decedează C. și potrivit raportului medico-legal de autopsie, moartea a fost violentă și s-a datorat intoxicației metanolice acute. La data de 2 august 2013, decedează D. și potrivit certificatului medical constatator, cauza determinată a decesului a fost intoxicație acuta cu alcool metilic. Celelalte doua victime E. și G. au decedat la 27 iulie și respectiv 29 iulie 2013.

F. a decedat la 28 iulie 2013, membrii familiei au arătat ca acesta a cumpărat în ziua de vineri 26 iulie, de la barul inculpatului, 2 1. de alcool pentru vișinată, plus o sticlă de 0,5 1. pe care a consumat-o.

În ziua decesului, duminica 28 iulie 2013, soția defunctului, K. și-a anunțat fiica că tatăl ei nu mai vede, îl doare stomacul, face spume la gură, a fost chemată ambulanța, după care a murit.

Familia defunctului a pus la dispoziția organelor de urmărire penală un recipient de 0,5 l cu vișinata păstrată în casă după moartea defunctului F., și în urma expertizei efectuate, prin raportul nr. x/07.01.2015 se concluzionează că lichidul apos cu miros de vișinată s-a pus în evidență alcool metilic majoritar.

În raport, s-a precizat că ingerarea de metanol provoacă iritații și dureri gastrointestinale, amețeală, senzație de vomă, după circa o zi apar tulburări de vedere, chiar orbire, coma și apoi moarte datorită insuficienței respiratorii.

Analizând materialul probator dintr-o alta perspectivă, a rezultat că inculpatul a cumpărat de la o persoana 20 1. alcool, băutură i-a fost adusă acasă pe întuneric, a fost amestecată cu țuică slabă și comercializată cu un leu două zeci de bani suta de mililitri.

Aflând de decesul celor cinci persoane, inculpatul împreună cu barmanul S. au aruncat în gradină băutura rămasa în magazin.

Această împrejurare confirmă faptul că inculpatul avea cunoștință de natura alcoolului cumpărat, combinația cu țuica slabă avea rolul să crească tăria băuturii vândute, și probabil a fost greșită proporția de țuică în combinație cu alcoolul metilic, situație ce a condus la intoxicarea celor care au consumat, și ulterior la decesul lor.

Aceste aspecte au fost reținute de Tribunalul Prahova, fiind evidențiate de probatoriile administrate la urmărirea penală și în faza cercetării judecătorești și, cu toate acestea, s-a apreciat că lipsa unui raport medico-legal de autopsie a defunctului F., precum și faptul că plângerea penală a fost formulată la circa un an și șase luni de la deces sunt suficiente pentru a nu se reține în sarcina inculpatului infracțiunea de ucidere din culpă.

Instanța de fond a ignorat probele administrate, faptul ca F. a decedat nu în circumstanțe asemănătoare, ci identice cu cele care au condus la decesul defuncților C. și D., reprezintă o situație de fapt care obliga judecătorul să rețină infracțiunea de ucidere din culpă.

Susținerea că plângerea penală a fost făcută după o anumită perioadă de timp, nu poate reprezenta un element care să sprijine punctul de vedere al instanței, în sensul că nu sunt probe pentru infracțiunea respectivă.

Jurisprudența în materie a statuat în mod constant că plângerea ca act de sesizare a organelor de urmărire penală, poate fi depusă oricând, dar nu după ce a intervenit prescripția răspunderii penale

În raport cu aceste considerente s-a apreciat că probele administrate la urmărirea penală și la instanța de fond sunt suficient de pertinente pentru a conduce la concluzia că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă a numitului F. și falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse.

Drept urmare, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a solicitat să se admită apelul și, pe cale de consecință, să se desființeze sentința instanței de fond, să se pronunțe o hotărâre prin care să se rețină în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă a numitului F., precum și punerea în vânzare a băuturilor falsificate.

De asemenea, să se admită acțiunea civilă cu obligarea inculpatului la despăgubiri materiale în sumă de 17.200 RON și daune morale în cuantum de 50.000 euro pentru K. și câte 30.000 euro pentru M. și L., în echivalent RON la data plății.

În fine, partea civilă N. a relevat în cadrul căii sale de atac faptul că din cuprinsul raportului de expertiză nr. x/07.01.2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul de expertize fizico-chimice rezultă că în lichidul expertizat, respectiv cel aflat în sticla cu băutura provenind de la magazinul inculpatului A., aflată în camera fratelui său, G., atunci când acesta a fost găsit decedat, s-a evidențiat prezenta alcoolului metilic, care în funcție de cantitatea consumată, poate produce orbirea ireversibila ori decesul.

Sub acest aspect, martorii audiați în cauză, BB. și GG. au arătat că G. obișnuia să consume băuturi alcoolice de la barul inculpatului și că lângă patul său, atunci când a fost găsit mort, se afla o sticlă de băutură, pe jumătate plină și are prezență un miros neobișnuit, G. având spume la gură.

Băutura din sticla respectivă a fost ridicată și expertizată, iar concluzia a fost că consumul ei putea provoca orbirea ireversibilă ori decesul victimei. Este fără putință de tăgada faptul că victimele, inclusiv G., au consumat băutura preparată de către inculpat și vândută în magazinele sale, decesul survenind la scurt timp de la ingerare și în condițiile unei simptomatologii specifice ingerării de băutură falsificată.

Or, acesta a fost găsit decedat în pat, cu sticla de băutură lângă el, iar concluzia logică este că moartea lui s-a datorat tocmai consumului lichidului respectiv.

În concluzie, între fapta prevăzută de art. 357 alin. (1) din C. pen. și cea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (2) și (3) din C. pen. există legătură de cauzalitate.

De asemenea, se impune obligarea inculpatului A. la plata daunelor materiale față de persoana sa, în cuantum de 11.250 RON, reprezentând cheltuielile de înmormântare a fratelui său și pomenile după datină, dovedite cu înscrisuri și martori, precum și la daune morale, pe care le apreciază la suma de 100.000 RON, întrucât între ei au existat puternice sentimente de afecțiune, neavând pe altcineva, atât de apropiat, iar moartea sa brutală, în chinuri groaznice, i-a cauzat mari suferințe psihice.

Pe cale de consecință, a solicitat ca, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., să se admită apelul pe care l-a declarat împotriva Sentinței penale nr. 2 din 06 ianuarie 2021 a Tribunalului Prahova și, desființând sentința, să se pronunțe o nouă hotărâre de condamnare a inculpatului A. la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (2) și (3) din C. pen. și infracțiunea de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, prev. de art. 357 alin. (1), cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Totodată, pe latură civilă, a solicitat obligarea inculpatului la plata sumelor de 11.250 RON, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile de înmormântare a fratelui său și pomenile după datină, precum și a sumei de 100.000 RON cu titlu de daune morale.

În cadrul judecății cauzei în apel, avându-se în vedere și soluția de achitare a inculpatului A., în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. în ceea ce privește decesul victimelor E., F. și G., raportat la dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus reaudierea martorilor CC., O., I., HH., AA., GG., BB. și S.

De asemenea, s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei chitanța nr. x/6.10.2021 și chitanța nr. x/07.10.2021.

Prin încheierea din data de 30 iunie 2021 s-au respins solicitările părților civile cu privire la administrarea probatoriilor, constând în reaudierea martorilor II., JJ., KK. și EE. și cererea de probatorii formulată de inculpatul A. în ce privește efectuarea unui nou raport de expertiză criminalistică, dar și emiterea unei adrese către Serviciul Public Comunitar Comarnic, precum și reaudierea martorului EE., ca nefiind utile soluționării cauzei, apreciindu-se că pentru dovedirea elementelor de fapt care constituie obiectul probațiunii au fost administrate suficiente mijloace de probă.

În plus, în cele din urmă, inculpatul A. a consimțit să furnizeze o declarație și în calea de atac a apelului, aceasta fiind consemnată la dosar apel.

Prin Decizia penală nr. 136 din data de 02 februarie 2022 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2015 au fost admise apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și de către părțile civile J., E., I., LL., K., L., M. și N. împotriva Sentinței penale nr. 2 din data de 06.01.2021 pronunțată de Tribunalul Prahova, pe care a desființat-o în parte și rejudecând:

S-a înlăturat dispoziția privind constatarea că în ceea ce privește decesele numiților E., F. și G. sunt aplicabile în privința inculpatului dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

S-a descontopit pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului F. în pedepsele principale componente de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă calificată, prev. de art. 192 alin. (2) și (3) din C. pen. (victimă C. și D.), respectiv de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare sau substituire de alimente ori ale produse, prev. de art. 357 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 192 alin. (2) și (3) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă calificată (decesul victimelor E., C., D., F. și G.). S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-au recontopit pedepsele principale aplicate, inculpatul, executând pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 4 luni, reprezentând o treime din pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 357 alin. (1) din C. pen., rezultând o pedeapsă de 6 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) din C. pen. s-au aplicat inculpatului disp. art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen. (interzicerea dreptului de a desfășura activitatea de comercializare băuturi alcoolice) pe o durată de 3 ani, executabilă conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. s-a aplicat inculpatului art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen. (interzicerea dreptului de a desfășura activitatea de comercializare băuturi alcoolice).

S-a majorat cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul A. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Comarnic în favoarea părților civile J., E.,

I. și LL. de la suma de 8.000 euro la suma de 20.000 euro pentru fiecare parte civilă, în echivalent RON la data plății.

În baza art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 19 din C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 din C. civ. și art. 1373 din C. civ. au fost admise în parte acțiunile civile formulate de către părțile civile K., L. și M. și au fost obligați inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Comarnic la plata către fiecare parte civilă a câte unei sume de 10.000 euro în echivalent RON la data plății cu titlu de daune morale, precum și a sumei totale de 17.200 de RON, cu titlul de daune materiale.

În baza art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 19 din C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 din C. civ. și art. 1373 din C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă N. și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Comarnic la plata către fiecare parte civilă a câte unei sume de 10.000 euro în echivalent RON la data plății cu titlu de daune morale, precum și a sumei de 11.250 de RON, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 276 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Comarnic la plata unei sumei de 1.500 RON cheltuieli judiciare către părțile civile K., L. și M. și a unei sume de 1.000 RON cheltuieli judiciare către partea civilă N.

S-au menținut în rest dispozițiile sentinței apelate care nu contravin prezentei decizii.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul A., împotriva aceleiași sentințe penale.

A fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 276 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen. a fost obligat incu