ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 09 iunie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Pitești și Judecătoria Constanța, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 909 din 22 iunie 2021, pronunțată de Judecătoria Pitești, secția penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 47 N. C. proc. pen. coroborat cu art. 140

1

alin. (1) Lg nr 302/2004 (art. 147 Lg nr. 302/2004 R) s-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de petentul A., în favoarea Judecătoriei Constanța.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Pitești a reținut că, la data de 25.03.2021 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. unic de dosar x/2021, cererea formulată de petentul - condamnat A., privind recunoașterea hotărârii penale străine, respectiv a sentinței penale pronunțată în dosarul nr. x de către Judecătoria Regională Karlsruhe pronunțată la data de 14.12.2017, prin care a fost condamnat la o pedeapsă cu executare de 3 ani și 9 luni, fiind arestat în luna noiembrie 2016 (a executat 1 an si 3 luni în arestul Maniheim și 1 an și 3 luni în penitenciarul Augsburg-Gablingen din Germania).

În motivarea contestației, petentul a arătat în esență, cu titlu preliminar, câteva aspecte de ordin teoretic privind dispozițiile legale care guvernează sediul materiei problemei de drept deduse judecății prin prezenta cerere, sens în care precizează că prin Dec. nr. 1/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curții de Apel București și a statuat că:

"Cererea de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțată de o instanță străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competența instanței învestite cu soluționarea cererii de contopire".

Legea nr. 302/2004 (denumită și legea specială) reglementează, prin titlul V, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești, a ordonanțelor penale și a actelor judiciare în relația cu statele terțe, înțelegând prin stat terț statul care nu este membru al Uniunii Europene, conform art. 130 alin. (2) lit. d) din aceeași lege, iar, prin titlul VI, cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Potrivit art. 130 alin. (1) teza a II-a din legea sus-menționată, care este integrat în capitolul I, denumit "Dispoziții generale" al titlului V, dispozițiile capitolului III, intitulat "Proceduri speciale de recunoaștere și executare", din același titlu V se aplică și în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, dacă nu contravin dispozițiilor speciale.

Prin urmare, prevederile art. 140

1

Legea nr. 302/2004, cu denumirea marginală "Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenție a pedepsei, precum și a altor acte judiciare emise de autoritățile străine" din cuprinsul capitolului III, intitulat "Proceduri speciale de recunoaștere și executare", al titlului V din legea specială sunt incidente atât în ipoteza în care instanțele române recunosc hotărâri judecătorești pronunțate de către autoritățile judiciare ale unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, cât și în ipoteza hotărârilor judecătorești în materie penală pronunțate de către autoritățile judiciare ale unui stat care este membru al Uniunii Europene, cu condiția ca prin recunoașterea hotărârii străine să se urmărească producerea altor efecte juridice decât cel al executării în regim de detenție a pedepsei, fiind prevăzut, cumulativ, pentru cea din urmă ipoteză, ca legea specială să nu conțină dispoziții contrare.

Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenție a pedepsei se poate realiza, conform art. 140

1

alin. (2) din legea specială, pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare.

Sintagma "proces penal în curs" se interpretează în sensul că recunoașterea, pe cale incidentală, a unei hotărâri penale străine este posibilă inclusiv în faza punerii în executare a hotărârilor penale definitive, după cum s-a statuat prin Decizia nr. 9/2010 dată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin raportare la dispozițiile art. 119 din Legea nr. 302/2004 (în forma în vigoare la data pronunțării deciziei).

De altfel, în forma actuală a legii speciale, art. 140

1

alin. (3) teza I din Legea nr. 302/2004 prevede că, în situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), lipsa unui tratat nu împiedică recunoașterea hotărârii judecătorești străine, dacă aceasta se dovedește necesară soluționării unei cauze penale sau poate contribui la îmbunătățirea situației inculpatului sau a persoanei condamnate ori la reintegrarea sa.

Dispoziții speciale privind faza de executare a hotărârilor penale sunt prevăzute în art. 585 alin. (1) lit. a) din secțiunea 1, intitulată "Schimbări în executarea unor hotărâri", a capitolului III, denumit "Alte dispoziții privind executarea", din titlul V ("Executarea hotărârilor penale") al C. proc. pen. (în continuare C. proc. pen.).

Potrivit acestui text legal, o persoană condamnată poate solicita modificarea pedepsei dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza altei hotărâri definitive, existența concursului de infracțiuni. Aceste dispoziții legale trebuie interpretate prin raportare la art. 40 alin. (2) și (5) din C. pen., care prevede că dispozițiile referitoare la contopirea pedepselor se aplică și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă, urmând a se ține seama și de pedeapsa aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o infracțiune concurentă, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.

Așadar, solicitarea având ca obiect constatarea existenței concursului între infracțiuni pentru care s-a dispus condamnarea prin hotărâri pronunțate de către instanțe din România și hotărâri pronunțate de către autorități judiciare străine și contopirea pedepselor, pentru ca, în final, să se deducă din pedeapsa rezultantă inclusiv perioada de timp executată în străinătate, se încadrează, în drept, în dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., fiind o cerere de modificare de pedepse.

Cererea de contopire a pedepselor constituie o cerere principală, vizând pedepsele aplicate cu titlu definitiv prin hotărâri judecătorești române și hotărâri judecătorești străine, cu consecința recunoașterii efectelor acestei situații juridice în planul tratamentului sancționator, în principal, în privința deducerii duratei de timp anterior executate din pedepsele aplicate pentru infracțiunile ce compun concursul de infracțiuni, acesta fiind interesul demersului judiciar al persoanei condamnate.

Simpla împrejurare că cererea de modificare a pedepsei ține de faza executării unei hotărâri de condamnare pronunțate în România nu îi conferă caracterul unei cereri prin care se solicită executarea în România a unei pedepse pronunțate în străinătate.

Deopotrivă, faptul că se dispune mai întâi recunoașterea hotărârii străine și, apoi, se contopesc pedepsele nu are nicio înrâurire asupra obiectului principal al procesului, întrucât, dacă nu s-ar recunoaște hotărârea penală străină, nu s-ar putea deduce perioada executată în străinătate din pedeapsa rezultantă stabilită ca urmare a operațiunii juridice a contopirii.

În acest context, întrucât cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești străine are în vedere producerea de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, respectiv deducerea din pedeapsa rezultantă și a perioadei executate în străinătate, aceasta are caracter incidental raportat la cererea principală care vizează modificarea pedepsei.

În consecință, în situația analizată nu sunt aplicabile dispozițiile art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, care reglementează recunoașterea și punerea în executare a hotărârii judecătorești străine și care atrag competența exclusivă a curții de apel, ci dispozițiile art. 140

1

alin. (2) din aceeași lege care prevăd procedura recunoașterii, pe cale incidentală, a unor hotărâri judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, text legal care stabilește totodată că revine instanței învestite cu soluționarea cererii principale competența de a dispune asupra recunoașterii hotărârii pronunțate de către autoritățile judiciare străine.

Problema de drept a fost examinată și prin Decizia nr. 15/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în care s-a menționat că "omisiunea legiuitorului român de a include prevederi exprese, în cadrul titlului VI, care să permită recunoașterea dispozițiilor din hotărârea judecătorească pronunțată de un stat membru al Uniunii Europene referitoare la instituții de tipul liberării condiționate, nu conduce la imposibilitatea recunoașterii acestor dispoziții, ci, dimpotrivă, la recunoașterea acestora conform art. 140

1

din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Din interpretarea teleologică a dispozițiilor titlului VI al Legii nr. 302/2004 rezultă că art. 142 alin. (2) din aceeași lege prevede competența exclusivă a curții de apel în cazul procedurii speciale a recunoașterii și punerii în executare a hotărârii judecătorești străine, procedură prevăzută de secțiunea a 3-a, intitulată "Recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în alte state membre ale Uniunii Europene, în cazul în care persoana condamnată se află în România", din capitolul II al aceluiași titlu VI al legii.

Sub un prim aspect, este de remarcat că, prin procedura specială evocată (art. 159-163), se instituie dreptul exclusiv al statului străin emitent de a transmite, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate, hotărârea și certificatul în vederea recunoașterii și punerii în executare a hotărârii judecătorești străine. În acest sens, relevante sunt dispozițiile art. 160 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în conformitate cu care, dacă înainte de soluționarea cauzei, statul emitent își retrage certificatul, instanța respinge cererea ca nesusținută. Prin prisma scopului în care s-a instituit această procedură specială, dispozițiile art. 161 alin. (3) din legea specială prevăd că, în vederea identificării, căutării, localizării și prinderii persoanei condamnate, parchetul • competent poate solicita darea în urmărire, potrivit C. proc. pen.

De asemenea, în conformitate cu art. 163 alin. (1) din legea specială, curtea de apel, ca instanță exclusiv competentă potrivit art. 142 alin. (2) (din aceeași lege), poate renunța la dreptul de punere în executare a pedepsei atunci când constată imposibilitatea practică de a pune în executare pedeapsa, deoarece persoana împotriva căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei nu este găsită sau persoana condamnată a evadat din penitenciarul în care executa pedeapsa.

Așadar, din interpretarea coroborată a textelor legale mai sus-menționate reiese cu evidență că scopul urmărit prin procedura specială a recunoașterii hotărârii judecătorești străine, reglementată de secțiunea a 3-a a capitolului II al titlului VI al Legii nr. 302/2004, este acela al executării de către persoana ce se află pe teritoriul României a pedepsei aplicate de către autoritățile judiciare străine.

Or, după cum rezultă cu evidență și din alin. (2l) al art. 140

1

din Legea nr. 302/2004, introdus prin Legea nr. 236/2017 (care a modificat și completat legea menționată anterior), recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea deducerii perioadei executate în detenție pe teritoriul altui stat, se face dacă pedeapsa a fost executată în întregime sau a fost considerată ca fiind executată în statul străin, iar aceste aspecte au fost confirmate de către statul străin, urmând a fi dedusă perioada executată efectiv.

Se mai remarcă faptul că, potrivit Legii nr. 302/2004, curtea de apel dobândește atribuții specifice instanței de executare, respectiv de modificare a pedepsei, numai dacă ulterior recunoașterii unei hotărâri judecătorești străine același stat emitent transmite o nouă cerere de recunoaștere a unei hotărâri privind aceeași persoană, potrivit art. 160 alin. (7) coroborat cu art. 154 alin. (13) lit. b) din aceeași lege, ceea ce înseamnă, per a contrario, că pentru celelalte situații caracteristice materiei executării competența se va stabili potrivit normelor de drept comun în materie.

Finalmente, petentul învederează faptul că urmează să investească instanța de executare cu o cerere de contopire pedepse având în vedere faptul că a fost condamnat pentru o faptă concurentă la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare prin sentința pen. nr. 927/24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă prin decizia pen. nr. 323/A/01.07.2020 a Curții de Apel Pitești.

În susținerea cererii petentul atașează în copie legalizată, hotărârea la care face referire.

La termenul de judecată din data de 27.04.2021, din oficiu, instanța a dispus atașarea sentinței penale nr. 927/24.09.2019, pronunțată de Judecătoria Pitești, cu mențiunea datei și modalității rămânerii definitive, precum și comunicarea fișei de cazier judiciar a petentului.

În cauză, în raport de comunicarea efectuată de apărătorul ales al petentului A. în sensul că a dispus-urmare a neachitării onorariului astfel cum a fost convenit prin contractul de asistență juridical - rezilierea unilaterală a contractului de asistență juridică-dosar - instanța a solicitat relații de la petent cu privire la precizarea obiectului prezentei cauze, numitul A. comunicând - prin adresa regăsită la dosar - faptul că înțelege să și mențină contestația la executare astfel cum a fost formulată.

În ședința publică din data de 22.06.2021, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești și declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Constanța, excepție asupra căreia a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 140

1

din Lg nr. 302/2004, purtând denumirea incidentală - Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenție a pedepsei, precum și a altor acte judiciare emise de autoritățile străine, recunoașterea, pe cale principală, a hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face la sesizarea persoanei interesate sau a procurorului, în condițiile tratatului aplicabil între România și statul emitent, de către judecătoria în a cărei circumscripție aceasta domiciliază.

De asemenea, alin. (2) al textului legal învederat stipulează în sensul că "Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face și pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare."

Or, parcurgând cererea cu care petentul A. a înțeles să învestească Judecătoria Pitești, se constată că aceasta vizează - din însăși titulatura/denumirea indicată de petent - Recunoașterea Hotărârii Penale străine; aceasta și în contextul în care - ulterior aserțiunilor cu titlu teoretic privind sediul materiei problemei de drept invocate prin respectiva cerere, se optează - ca solicitare finală pe situația de fapt - pentru o precizare oarecum echivocă, petentul învederând faptul că urmează să investească instanța de executare cu o cerere de contopire pedepse având în vedere faptul că a fost condamnat pentru o faptă concurentă la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare prin sentința pen. nr. 927/24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă prin decizia pen. nr. 323/A/01.07.2020 a Curții de Apel Pitești, solicitare care în opinia instanței, se circumscrie - în condițiile reliefate mai sus- situației reglementate de alin. (1) al art. 140

1

din Lg nr. 302/2004.

Prin sentința penală nr. 428 din 08 aprilie 2022, pronunțată de Judecătoria Pitești, secția penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 598 alin. (2) raportat la art. 50 C. proc. pen.. s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Constanța și s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contopire pedepse, formulată de persoana condamnată A., (…), în favoarea Judecătoriei Pitești.

În temeiul art. 51 alin. (1) teza a II a și alin. (2) C. proc. pen., instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 25.03.2021, sub nr. x/2021, condamnatul A. a formulat, în principal, cerere de contopire a pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 927 din 24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă prin decizia penală nr. 323/A din 01.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești cu pedeapsa de 3 ani și 9 luni la care a fost condamnat de Judecătoria Regională Karlsrue pronunțată în dosarul nr. x la data de 14.12.2017, cu deducerea perioadei executate și cerere incidentală de recunoaștere a hotărârii penale pronunțată în străinătate.

Prin sentința penală nr. 909 din 22.06.2021 pronunțată în dosarul penal nr. x/2021, instanța a dispus declinarea cauzei având ca obiect contestație la executare (art. 598 alin 1 lit. d) C. proc. pen.) formulată de contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Constanța, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.07.2021.

La termenul de judecată din data de 28.03.2022, având în vedere obiectul cererii principale respectiv contopire pedepse și deducerea perioadei executate pe teritoriul Germaniei, instanța a dispus recalificarea cererii în temeiul art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate, instanța a constatat că, persoana condamnată a solicitat contopirea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 927/24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă prin decizia penală nr. 323/A/01.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești cu pedeapsa de 3 ani și 9 luni la care a fost condamnat de Judecătoria Regională Karlsrue pronunțată în dosarul nr. x la data de 14.12.2017, cu deducerea perioadei executate în Germania și recunoașterea hotărârii penale pronunțate în străinătate.

Prin sentința penală nr. 927 din 24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 323/A din data de 09.10.2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, petentul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Prin sentința penală nr. 1371 din 24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2020 definitivă prin necontestare la data de 05.05.2021, s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare dispusă prin sentința penală nr. 927 din 24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 323/A din data de 09.10.2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești și executarea pedepsei închisorii în regim de detenție. La data de 28.05.2021 a fost emis mandatul european de arestare, condamnatul sustrăgându-se executării pedepsei.

Prin sentința penală din data de 25.10.2017 pronunțată de Tribunalul LG Karlsrue din Germania, în dosarul nr. x definitivă la data de 02.11.2017 petentul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare pedeapsă pe care a executat-o pe teritoriul Germaniei în perioada 04.11.2016 - 03.05.2019.

Raportat la obiectul principal al cauzei, respectiv contopire pedepse cu deducerea perioadei executate în Germania, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 585 alin. (1) C. proc. pen.., pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: a) concursul de infracțiuni, b)recidiva, c) pluralitatea intermediară, d) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.

Prin încheierea de ședință din data de 28.03.2022, instanța a dispus calificarea cererii în temeiul art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Potrivit art. 585 alin. (2) C. proc. pen. instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri (...), iar potrivit art. 553 alin. (1) C. proc. pen., hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată.

Raportând situația de fapt la reglementările legale indicate, instanța a constatat că Judecătoria Pitești este competentă să judece prezenta cauză, aceasta pronunțând sentința penală nr. 927 din 24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 323/A din data de 09.10.2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești prin care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

Conform art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face și pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare, iar conform alin. (3) recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea deducerii perioadei executate în detenție pe teritoriul altui stat, se face dacă pedeapsa a fost executată în întregime sau a fost considerată ca fiind executată în statul străin, iar aceste aspecte au fost confirmate de statul străin, urmând a fi dedusă perioada executată efectiv.

Astfel, referitor la cererea de recunoaștere a sentinței penale din data de 25.10.2017 pronunțată de Tribunalul LG Karlsrue din Germania, în dosarul nr. x definitivă la data de 02.11.2017 prin care petentul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare, instanța a constatat că are caracter incidental, aceasta având ca scop deducerea perioadei executate în Germania, după contopirea cu pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare dispusă prin sentința penală nr. 927/24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 323/A din data de 09.10.2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

Având în vedere considerentele expuse, s-a apreciat că instanța competentă din punct de vedere teritorial pentru a soluționa cererea este instanța de executare, respectiv Judecătoria Pitești.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Pitești, în considerarea celor ce succed:

Având în vedere actele cauzei, Înalta Curte constată că, deși contestatorul condamnat A. și-a intitulat cererea, înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 25.03.2021, "Recunoașterea hotărârii penale străine", (respectiv a sentinței penale din data de 25.10.2017 pronunțată de Tribunalul LG Karlsrue din Germania, în dosarul nr. x definitivă la data de 02.11.2017), ceea ce în mod evident acesta urmărește este contopirea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 927 din 24.09.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă prin decizia penală nr. 323/A din 01.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești cu pedeapsa de 3 ani și 9 luni la care a fost condamnat prin hotărârea străină menționată și deducerea perioadei executate în străinătate.

Așadar, în acord cu Judecătoria Constanța, se constată că obiectul principal al cauzei îl reprezintă contopirea pedepselor cu deducerea perioadei executate în Germania, temeiul de drept fiind reprezentat de dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. - temei reținut, de altfel, și de Judecătoria Pitești -, recunoașterea hotărârii penale pronunțate în străinătate având caracterul unei cereri incidentale, ce intră sub incidența dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 - competența aparținând instanței de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare.

În aceste condiții, față de obiectul principal al cererii formulată de contestator, conform art. 585 alin. (2) C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri (...).

Potrivit dispozițiilor art. 553 alin. (1) C. proc. pen., "hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată".

În speță, în sensul dispozițiilor legale enunțate anterior, instanța de executare a ultimei hotărâri este Judecătoria Pitești - instanța care pronunțat soluția de condamnare la pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (pedeapsă cu privire la care, ulterior, s-a dispus executarea în regim de detenție - prin sentința penală nr. 1371 din 24.11.2020 a Judecătoriei Pitești, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin necontestare la data de 05.05.2021).

În consecință, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind pe contestatorul A. este Judecătoria Pitești, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Pitești, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 iunie 2022.