ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 25 aprilie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Constanța cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe petentul-condamnat A., constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. x/2023 la data de 13.01.2023, petentul-condamnat A. a formulat contestație la executarea împotriva sentinței penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, prin care a fost recunoscută sentința penală 34/2015 pronunțată de secția Penală nr. 5 a Audienței Provinciale Madrid Spania, definitivă în data de 15.12.2015, prin care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii de 6.385 de zile.

În motivare, în esență, a susținut că în cursul executării pedepsei, autoritățile spaniole au constatat ca fiind prescrise faptele care depășesc pedeapsa de 15 ani închisoare, fiind pronunțată sentința penală din 13.12.2022 a secției Penale nr. 5 a Audienței Provinciale Madrid Spania, prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani și 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani. În susținerea cererii, a fost atașată hotărârea pronunțată de autoritățile spaniole, tradusă în limba română.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., respectiv atunci când se invocă aministia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Prin sentința penală nr. 24/P/22.02.2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul penal nr. x/2023, a fost admisă excepția necompetenței materiale, invocată de reprezentatul Ministerului Public și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare formulată de petentul-condamnat A., în favoarea Tribunalului Constanța.

S-a reținut că prin sentința penală nr. 52 din 12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018 s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus recunoașterea hotărârii nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunțată de secția penală nr. 5 a Audienței Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., pedeapsa de 6385 zile închisoare. În baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate B., în vederea executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 6385 zile închisoare, aplicată de instanța statului emitent și s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., din Regatul Spaniei în România, cu respectarea regulii specialității, prev. de art. 157 din Legea nr. 302/2004. S-a dispus transferarea persoanei condamnate A., în prezent aflat în stare de deținere pe teritoriul Regatului Spaniei, în vederea executării pedepsei închisorii și executării în România, potrivit dispozițiilor C. proc. pen., a pedepsei rezultante de 6385 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de: participare la un grup criminal organizat, exploatarea sexuală a copiilor, pornografie infantilă și răpire, lipsire de libertate în mod ilegal și luare de ostatici, precum și opunere de rezistență față de autoritate, prev. de art. 188 alin. (1), (2) și 4 b), 6 și 9, 163 alin. (1), art. 556 din C. pen. spaniol.

În baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din durata pedepsei de 6385 zile închisoare, a perioadei executate de la data de 20 martie 2012 la zi.

Sentința penală evocată a fost atacată cu apel de către condamnat, iar prin decizia 232/A din 02.07.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr. x/2019 s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 52 din 12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018

S-a reținut că în cauză, în vederea stabilirii competenței de soluționare a contestației la executare sunt aplicabile dispozițiile art. art. 598 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cu care instanța de executare este cea la care se formulează contestația întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

S-a observat că la momentul când contestatorul-condamnat a formulat cererea, acesta se găsea încarcerat Penitenciarul Poarta Albă, iar instanța care a recunoscut hotărârea nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunțată de secția penală nr. 5 a Audienței Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A. pedeapsa de 6385 zile închisoare este Curtea de Apel Constanța.

Întrucât Tribunalul Constanța este instanța în cărei rază teritorială se găsește locul de deținere al condamnatului, dar și pentru că acesta a fost condamnat în Spania pentru comiterea de infracțiuni care atrag judecarea cauzei în primă instanță de tribunal, Curtea de Apel Constanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

S-a reținut că petentul A. și-a întemeiat contestația la executare pe dispozițiile lit. c) și d) din art. 598 C. proc. pen.. În ceea ce privește cazul de contestație la executare întemeiat pe prevederile art. 598 lit. c) C. proc. pen., s-a constatat că acesta se judecă de instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, în cauza de față fiind Curtea de Apel Constanța.

În atare situație, s-a apreciat că instanța competentă să judece contestația la executare se stabilește în raport cu cazul de contestație incident în cauză, iar nu cu acela invocat de contestator. Din motivarea contestației la executare, s-a reținut că petentul A. nu invocă vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, ci invocă un caz de micșoare a pedepsei, respectiv constatarea de către autoritățile spaniole ca fiind prescrise pedepsele care depășesc 15 ani închisoare, și pe cale de consecință reducerea pedepsei aplicate de la 17 ani și 7 luni închisoare la pedeapsa de 15 ani închisoare.

Ca atare, în cazul în care contestatorul a invocat atât cazul de contestație la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c), cât și pe cel prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. d), însă în speță este incident numai acest din urmă caz de contestație, competența revine instanței de executare, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 162 din 12 aprilie 2023 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția penală, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, invocată din oficiu.

În baza art. 597 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și art. 141 alin. (13) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare formulată de petentul-condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, în favoarea Curții de Apel Constanța.

S-a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Constanța.

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

S-a reținut că la data de 06.03.2023, cu adresa nr. x/2023, Curtea de Apel Constanța a înaintat la dosar adresa Ministerului Justiției, respectiv hotărârea din data de 13.12.2022 a secției Penale nr. 5 a Audienței Provinciale Madrid Spania prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani și 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani, față de persoana condamnată A..

Potrivit art. 141 alin. (13) din legea nr. 302/2004 republicată, în cazul în care după emiterea mandatului de executare a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii, statul emitent: a) informează că transferarea nu mai poate avea loc, instanța dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață. Anularea se dispune prin sentință definitivă, pronunțată în camera de consiliu, fără citarea persoanei condamnate, cu participarea procurorului. În acest caz, sentința de recunoaștere a hotărârii penale străine urmează să producă efecte juridice numai sub aspectul stării de recidivă, în afară de cazul în care transferarea nu mai este posibilă pe motiv de acordare a amnistiei ori ca urmare a faptului că s-a stabilit ulterior că persoana nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii ori ca urmare a decesului persoanei condamnate în statul emitent; b) transmite o nouă hotărâre pentru executarea unei alte pedepse, dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare, care nu sunt contrare dispozițiilor prezentului titlu, se aplică în mod corespunzător. În acest caz, instanța de executare este curtea de apel care a pronunțat sentința prevăzută la alin. (6).

De asemenea, potrivit alin. (141) al art. 14 din Legea nr. 302/2004 republicată, dacă, după transferarea persoanei condamnate, statul emitent transmite o nouă hotărâre judecătorească pentru executarea unei alte pedepse, dispozițiile art. 143 se aplică în mod corespunzător.

Având în vedere aceste dispoziții legale, s-a constatat că Tribunalul Constanța nu este competent material să procedeze la recunoașterea hotărârii din data de 13.12.2022 a secției Penale nr. 5 a Audienței Provinciale Madrid Spania prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani și 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani, față de persoana condamnată A., în vederea executării pedepsei, apreciind că această competență aparține exclusiv Curții de Apel Constanța.

Pentru aceste considerente, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, invocată din oficiu.

În baza art. 597 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și art. 141 alin. (13) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de petentul-condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, în favoarea Curții de Apel Constanța.

S-a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Constanța. În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2023 fiind stabilit termen de judecată la data de 25 aprilie 2023.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Constanța, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Înalta Curte reține că prin sentința penală nr. 52 din 12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018 s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus recunoașterea hotărârii nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunțată de secția penală nr. 5 a Audienței Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., pedeapsa de 6385 zile închisoare. În baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate, în vederea executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 6385 zile închisoare, aplicată de instanța statului emitent și s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., din Regatul Spaniei în România, cu respectarea regulii specialității, prev. de art. 157 din Legea nr. 302/2004. S-a dispus transferarea persoanei condamnate A., în prezent aflat în stare de deținere pe teritoriul Regatului Spaniei, în vederea executării pedepsei închisorii și executării în România, potrivit dispozițiilor C. proc. pen., a pedepsei rezultante de 6385 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de: participare la un grup criminal organizat, exploatarea sexuală a copiilor, pornografie infantilă și răpire, lipsire de libertate în mod ilegal și luare de ostatici, precum și opunere de rezistență față de autoritate, prev. de art. 188 alin. (1), (2) și 4 b), 6 și 9, 163 alin. (1), art. 556 din C. pen. spaniol. În baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din durata pedepsei de 6385 zile închisoare, a perioadei executate de la data de 20 martie 2012 la zi.

Sentința penală a fost atacată cu apel de către condamnat, iar prin decizia 232/A din 02.07.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr. x/2019 s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 52 din 12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018

La data de 13 ianuarie 2023, petentul-condamnat A. a formulat contestație la executarea împotriva sentinței penale nr. 52/P/12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, prin care a fost recunoscută sentința penală 34/2015 pronunțată de secția Penală nr. 5 a Audienței Provinciale Madrid Spania, definitivă în data de 15.12.2015, prin care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii de 6.385 de zile. A invocat dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., arătând că în cursul executării pedepsei, autoritățile spaniole au constatat ca fiind prescrise faptele care depășesc pedeapsa de 15 ani închisoare, fiind pronunțată sentința penală din 13.12.2022 a secției Penale nr. 5 a Audienței Provinciale Madrid Spania, prin care a fost redusă pedeapsa închisorii de la 17 ani și 7 luni închisoare la pedeapsa închisorii de 15 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 598 C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestația la executare se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazurile prevăzute de art. 598 alin 1 lit. a), b) și d) C. proc. pen., respectiv la instanța care a pronunțat hotărârea atunci când se ivește o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c).)

Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin Decizia nr. 1/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit faptul că, "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 140

1

alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (actual art. 147 alin. (2), cererea de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțată de o instanță străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competența instanței învestite cu soluționarea cererii de contopire."

Înalta Curte constată că, la data introducerii cererii, persoana condamnată era încarcerată în Penitenciarul Poarta Albă, iar prin sentința penală nr. 52 din 12.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2018, rămasă definitivă prin decizia 232/A din 02.07.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus recunoașterea hotărârii nr. 34/2015 din data de 14.04.2015, pronunțată de secția penală nr. 5 a Audienței Provinciale din Madrid, Spania, definitivă la data de 15.12.2015, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., pedeapsa de 6385 zile închisoare.

Din motivarea contestației la executare, rezultă că petentul A. nu invocă vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, ci invocă un caz de micșoare a pedepsei, respectiv constatarea de către autoritățile spaniole ca fiind prescrise pedepsele care depășesc 15 ani închisoare, și pe cale de consecință reducerea pedepsei aplicate de la 17 ani și 7 luni închisoare la pedeapsa de 15 ani închisoare.

Ca atare, în cazul în care motivele invocate vizează art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., competența revine instanței de executare, respectiv Tribunalului Constanța.

Prin urmare, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul-condamnat A., în favoarea Tribunalului Tulcea, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul-condamnat A. în favoarea Tribunalului Constanța, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 aprilie 2023.