ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

26.04.2022

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 26 aprilie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea de asistență judiciară internațională în materie penală înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 04.10.2021, sub nr. x/2021, Judecătoria Locală Criminală de la Setúbal - Judecător 2, Portugalia, a solicitat instanței române să procedeze la notificarea intimatului A., cu privire la conținutul sentinței pentru care intimatul a fost condamnat de autoritățile judiciare din Portugalia.

Alăturat, s-a atașat copia sentinței privind pe intimatul A., pronunțată în dosarul nr. x/18.6GFSTB, procedură comună (Instanță singulară) 89796417 .

În raport cu dispozițiile art. 254 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, prin sentința penală nr. 1082/25.10.2021 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

La data de 12.11.2021 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, sub nr. x/2021, cererea de asistență judiciară internațională în materie penală a Judecătoriei Locale Criminale de la Setúbal - Judecător 2, Portugalia prin care s-a solicitat instanței române să procedeze la notificarea intimatului A., cu privire la conținutul sentinței pentru care intimatul a fost condamnat de autoritățile judiciare din Portugalia.

La termenul de judecată din data de 17.01.2022, Judecătoria Suceava, din oficiu, a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Suceava, reținând următoarele:

În fapt, prin cererea de asistență judiciară internațională în materie penală, Judecătoria Locală Criminală de la Setúbal - Judecător 2, Portugalia, a solicitat instanței române să procedeze la notificarea intimatului A., cu privire la conținutul sentinței pentru care intimatul a fost condamnat de autoritățile judiciare din Portugalia.

În drept, potrivit art. 240 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, autoritățile judiciare române de executare recunosc o hotărâre prin care s-a dispus o sancțiune pecuniară fără alte formalități și iau imediat toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepția cazului în care constată că este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaștere sau neexecutare prevăzute la art. 241.

Cu privire la competența instanței de judecată abilitată să soluționeze cererea de recunoaștere a hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine, Judecătoria Suceava a reținut că potrivit dispozițiilor art. 291 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în cazul hotărârilor date în alte state membre, autoritatea competentă pentru primirea certificatului și a hotărârii este judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul ori sediul social persoana față de care s-a aplicat sancțiunea.

Astfel, fața de dispozițiile legale anterior menționate, Judecătoria Suceava a reținut că, în ceea ce privește competența de soluționare a prezentei cauze, aceasta aparține judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul ori sediul social persoana față de care s-a aplicat sancțiunea.

Prin urmare, având în vedere faptul că, domiciliul persoanei față de care s-a aplicat sancțiunea este în comuna Domnești, Domnești, nr. 1033C, jud. Bistrița Năsăud, care se află în circumscripția Judecătoriei Bistrița, jud. Bistrița Năsăud, conform H.G. 337/9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, având în vedere și faptul că pe raza de competență a Judecătoriei Suceava nu există o comună Domnești, Judecătoria Suceava a apreciat că excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, este întemeiată, competența de soluționare a prezentei cauze aparținând Judecătoriei Bistrița.

Având în vedere aceste considerente, Judecătoria Suceava, în temeiul art. 291 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 47 alin. (3) C. proc. pen. a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava, invocată din oficiu.

În temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect recunoașterea și executarea sancțiunii pecuniare aplicate intimatului A., formulată de Judecătoria Locală Criminală Setubal, în favoarea Judecătoriei Bistrița.

În temeiul art. 51 C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării incidentului procedural.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 21 aprilie 2022, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 26 aprilie 2022.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Suceava și Judecătoria Bistrița, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Bistrița, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Prealabil, Înalta Curte notează că obiectul cauzei în care s-a ivit conflictul negativ de competență cu care instanța supremă a fost învestită, îl reprezintă cererea de asistență judiciară internațională formulată Judecătoria Locală Criminală de la Setúbal - Judecător 2, Portugalia, prin care s-a solicitat instanței române să procedeze la notificarea intimatului A., cu privire la conținutul sentinței prin care a fost condamnat de autoritățile judiciare din Portugalia și nu recunoașterea și executarea sancțiunii pecuniare aplicate, cum în mod eronat a reținut Judecătoria Suceava.

Prin urmare, dispozițiile aplicabile în prezenta cauză sunt cele prevăzute de art. 254 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora "cererile de asistență judiciară privind comunicarea actelor de procedură adresate autorităților judiciare române se îndeplinesc în faza de judecată de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază sau se află locul de detenție al persoanei căreia urmează să i se comunice actele, iar în faza de urmărire penală, de parchetul de pe lângă aceasta".

Chiar și reținând că obiectul conflictului negativ de competență ar fi o cerere prin care se solicită recunoașterea și executarea sancțiunii pecuniare aplicate intimatului A. de către Judecătoria Locală Criminală de la Setúbal - Judecător 2, Portugalia, conform art. 291 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, autoritatea competentă pentru primirea certificatului și a hotărârii este tot judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul ori sediul social persoana față de care s-a aplicat sancțiunea.

Așadar, relevantă pentru soluționarea conflictului negativ de competență este localitatea unde își are domiciliul intimatul, iar din verificările efectuate pe portalul celor două instanțe de judecată, potrivit fișelor atașate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a rezultat că localitatea Domnești se află în circumscripția Judecătoriei Bistrița, în circumscripția Judecătoriei Suceava neexistând nicio localitate cu această denumire.

Totodată, Înalta Curte constată că art. 4 punctul 3 din Convenția privind asistența juridică reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000, la care atât România, cât și Portugalia sunt parte, prevede următoarele:

"Atunci când cererea nu poate fi executată, sau nu poate fi executată în întregime, în conformitate cu exigențele statului membru solicitant, autoritățile statului membru solicitat informează imediat autoritățile statului membru solicitant cu privire la aceasta și arată condițiile în care cererea ar putea fi executată. Autoritățile statului membru solicitant și ale statului membru solicitat pot ulterior să convină asupra urmării cererii, dacă este cazul subordonând-o condițiilor menționate".

Pentru clarificarea domiciliului unde urmează să se efectueze comunicarea hotărârii, Judecătoria Bistrița are la dispoziție acest instrument juridic, respectiv de a solicita autorităților judiciare portugheze să furnizeze date suplimentare cu privire la localitatea de domiciliu a intimatului (spre exemplu, copie de pe NIF, a permisului de reședință; în cererea în limba portugheză, aflată la dosarul Judecătoriei Bistrița, se face referire la sat Donmesti, com. Donmestni, din județul Suceava, putând fi vorba de sat Dornești, comuna Dornești din județul Suceava), precum și posibilitatea de a cere informații Inspectoratului General pentru Imigrări, care, în raport cu O.U.G. nr. 194/2002, deține date privind intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României.

Dacă în urma acestor demersuri apar elemente noi, față de care competența aparține altei instanțe, Judecătoria Bistrița are posibilitatea, potrivit art. 51 alin. (8) C. proc. pen., să pronunțe o nouă soluție de declinare a competenței.

În consecință, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe A. în favoarea Judecătoriei Bistrița, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.