ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 305/2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 30 din 11.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au respins cererile formulate de contestatorul persoană solicitată A. privind constatarea încetării de drept a măsurii arestării și suspendarea predării către autoritățile statului emitent, iar în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva executării Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut în esență, că persoana solicitată A. a formulat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestație la executare împotriva executării Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava, susținând că, la data de 04.04.2022 a fost arestată în vederea predării către autoritățile portugheze, iar în intervalul 2015 - 2022, respectiv de la rămânerea definitivă a Sentinței penale nr. 40/05.06.2015 și până la punerea în executare a acesteia (04.04.2022), de către Tribunalul Judicial Da Comarca de Santarem și ulterior, în calea de atac a apelului, a fost condamnat de către Tribunal da Relacao de Evora, pentru o parte din faptele pentru care s-a pus în executare mandatul european de arestare, obiect al dosarului nr. x/2015 Întrucât mandatul european de arestare a fost emis în vederea predării în scopul efectuării urmăririi penale, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de autoritățile portugheze, se impune constatarea încetării de drept a măsurii arestării.

A mai arătat persoana solicitată A. că, în prezent, este cercetat de autoritățile române în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, având calitatea de suspect, cercetările în această cauză fiind demarate după rămânerea definitivă a Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava, dar și pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, faptă comisă la data de 04.04.2022 și sesizată de Centrul de Supraveghere și Control de Trecere a Frontierei, cu ocazia intrării sale în România.

A susținut că, potrivit art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situația în care persoana solicitată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea în termen a pedepsei.

În raport de aceste prevederi legale, persoana solicitată a apreciat că situația invocată se circumscrie unei noi împiedicări la punerea în executare a Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava, motiv pentru care se impune amânarea predării până la soluționarea celor două cauze penale.

Cu ocazia dezbaterilor, persoana solicitată a solicitat și suspendarea predării către autoritățile portugheze până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.

Prin Sentința penală nr. 40 din 05.05.2015 a Curții de Apel Suceava, în temeiul art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare cu nr. referință dosar x din 16.01.2015, emis de către Departamentul Central de Investigație și Acțiune Penală din Lisabona - Portugalia împotriva persoanei solicitate A.

În baza art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a amânat predarea persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă sau până la punerea în libertate din executarea pedepsei, în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Rădăuți.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data soluționării definitive sau punerea în libertate din executarea pedepsei în cauza anterior menționată, și emiterea mandatului de arestare.

În baza art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca mandatul de arestare preventivă să fie pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

În temeiul art. 97 alin. (2) din aceeași lege, s-a dispus ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România, pentru executarea pedepsei.

S-a luat act că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității și s-a dispus revocarea arestării provizorii a numitului A. și punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate de sub puterea mandatului de arestare nr. x din 29 mai 2015 al Curții de Apel Suceava, dacă nu este reținut, arestat sau deținut în altă cauză, constatându-se că față de persoana solicitată A. a fost luată măsura reținerii și arestării preventive începând cu data de 29.05.2015, ora 09:10.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea parchetului, de luare a măsurii arestării față de persoana solicitată A.

Sentința penală nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava a rămas definitivă în condițiile art. 110 alin. (2) teza finală din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată consimțind la predare.

Prin Sentința penală nr. 370 din 12.11.2015 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 262 din 15.03.2016 a Curții de Apel Suceava, persoana solicitată A. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare, în regim de detenție, iar la data rămânerii definitive a acestei sentințe penale, Judecătoria Rădăuți a emis pe numele lui A. mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2015 din 16.03.2016.

Condamnatul A. s-a sustras de la executarea pedepsei de 4 luni închisoare aplicată de Judecătoria Rădăuți, iar în cursul anului 2021, prin intermediul avocatului ales, condamnatul a formulat două contestații la executare prin care a solicitat să se constate că s-a împlinit termenul de prescripție a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 370 din 12.11.2015 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 262 din 15.03.2016 a Curții de Apel Suceava.

Prin adresa nr. x/29.09.2021 Judecătoria Rădăuți a informat Curtea de Apel Suceava că mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2015 din 16.03.2016 emis de Judecătoria Rădăuți pe numele condamnatului A. a fost retras întrucât prin Sentința penală nr. 450 din 08.09.2021 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitivă prin necontestare la data de 29.09.2021, s-a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată acestuia prin Sentința penală nr. 370 din 12.11.2015 a Judecătoriei Rădăuți.

Prin adresa din 29.09.2021 Curtea de Apel Suceava a solicitat punerea în executare a mandatului de arestare nr. x din 05.06.2015 privind pe persoana solicitată A. în vederea predării către autoritățile judiciare din Portugalia, astfel cum s-a dispus prin Sentința penală nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava, definitivă.

Persoana solicitată s-a sustras și de la executarea mandatului de arestare nr. x din 05.06.2015 emis de Curtea de Apel Suceava, aceasta fiind arestată la data de 04.04.2022, cu ocazia revenirii sale în România.

Curtea a constatat că hotărârea prin care s-a admis cererea de punere în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare portugheze este definitivă, iar motivul inițial pentru care s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate, respectiv soluționarea definitivă sau punerea în libertate din executarea pedepsei, în cauza penală ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Rădăuți, în care acesta avea calitatea de inculpat, a încetat.

De asemenea, din datele furnizate de persoana solicitată A. Curtea a reținut că aceasta avea cunoștință de implicarea sa într-o altă procedură, respectiv Dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți încă din luna septembrie 2021, cu toate acestea, o atare împrejurare nu a fost adusă la cunoștința autorității judiciare de executare imediat, ci abia, ulterior, după punerea efectivă în executare a mandatului de arestare provizorie în vederea predării.

Astfel, s-a apreciat că, procedând în acest mod, contestatorul persoană solicitată A. a urmărit eludarea caracterului definitiv al Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2015, încercând să valorifice judiciar propria culpă și să obțină, astfel, modificarea unei hotărâri definitive, ceea ce nu este permis de lege.

Chiar dacă după pronunțarea Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava, autoritățile judiciare portugheze au dispus trimiterea în judecată a persoanei solicitate A. și chiar condamnarea acesteia la o pedeapsă privativă de libertate, câtă vreme statul emitent nu a revocat mandatul european de arestare, iar mecanismul acestuia se bazează pe un grad ridicat de încredere între statele membre, în opinia primei instanțe, procedura de executare a mandatului european de arestare trebuie să fie efectivă.

Astfel, Curtea a apreciat că în această procedură nu se poate dispune în sensul ca amânarea predării persoanei solicitate să opereze până la soluționarea definitivă a unui alt dosar penal decât cel stabilit definitiv de către instanța de judecată prin hotărârea contestată, întrucât, dacă s-ar proceda în acest fel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.

Cât privește cercetarea persoanei solicitate A. pentru fapte pe care le-ar fi comis în data de 04.04.2022, cu ocazia revenirii în România, când ar fi prezentat, potrivit propriilor susțineri, lucrătorilor din Centrul de Supraveghere și Control de Trecere a Frontierei o carte de identitate falsă (apărarea susținând și faptul că cel în cauză a fost expulzat din Germania din executarea unei pedepse privative de libertate), Curtea a constatat că acestea sunt simple alegații, lipsite de suport probator, verificările efectuate evidențiind doar cercetarea sa în Dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți.

Referitor la solicitarea contestatorului de a se constata încetarea măsurii arestării, Curtea a apreciat că aceasta este lipsită de temei legal, dispozițiile art. 241 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. nefiind incidente în cauză, cum, de altfel, și solicitarea de a se dispune suspendarea predării până la soluționarea definitivă a prezentei cauze este lipsită de temei legal, dispozițiile legale indicate de contestator, respectiv art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 reglementând posibilitatea instanței de a dispune amânarea predării din cauza unor împrejurări speciale, care însă nu se regăsesc în speța de față, iar procedura și termenele în care se realizează predarea de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sunt prevăzute expres de Legea nr. 302/2004, nu au fost depășite în cauză și nu permit amânarea predării pentru argumentele expuse de contestator.

Împotriva Sentinței penale nr. 30 din 11.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în termen legal, a formulat contestație condamnatul A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2022, având fixat prim termen de judecată la data de 17 mai 2022, când apărătorul ales al contestatorului persoană solicitată a formulat cerere de retragere a contestației, în numele clientului său, motivat de faptul că acesta a fost extrădat în Portugalia, iar contestația a rămas fără obiect.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor din dosar, Înalta Curte constată că acesta este nefondată, urmând a o respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Înalta Curte constată că, pe numele contestatorului A. a fost emis mandatul european de arestare cu nr. referință dosar x din 16.01.2015, de către Departamentul Central de Investigație și Acțiune Penală din Lisabona - Portugalia, fiind cercetat pentru săvârșirea unui număr de 19 infracțiuni de jaf prevăzute de art. 210 nr. 1 și 2 alin. (b cu referire la art. 204 nr. 1 alin. (a și nr. 2 alin. (a, f și g din C. pen. portughez și 18 infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 203 nr. 1 și art. 204 nr. 1 alin. (a și nr. 2 alin. (g din C. pen. portughez.

Prin Sentința penală nr. 40 din 05.05.2015 a Curții de Apel Suceava, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare cu nr. referință dosar x din 16.01.2015, emis de către Departamentul Central de Investigație și Acțiune Penală din Lisabona - Portugalia împotriva persoanei solicitate A., iar în baza art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a amânat predarea persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă sau până la punerea în libertate din executarea pedepsei, în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Rădăuți, dispunându-se, totodată, arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data soluționării definitive sau punerea în libertate din executarea pedepsei în cauza anterior menționată, și emiterea mandatului de arestare.

Ulterior, la data de 08.04.2022, contestatorul A. a formulat contestație la executare împotriva Sentinței penale nr. 40 din 05.05.2015 a Curții de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2015, prin care, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a solicitat, în esență, ca amânarea predării să opereze până la soluționarea definitivă a unui alt dosar penal decât cel stabilit definitiv de către instanța de judecată prin hotărârea contestată, respectiv în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, în care are calitatea de suspect, cercetările în această cauză fiind demarate după rămânerea definitivă a Sentinței penale nr. 40 din 05.06.2015 a Curții de Apel Suceava.

Analizând actele și lucrările din dosar, prioritar, Înalta Curte constată că la data de 09.05.2022, Centrul de reținere și arestare preventivă nr. 6 din cadrul secției 9 a Poliției Capitalei a înaintat la dosarul cauzei, prin fax, o adresă prin care s-a comunicat faptul că A. nu poate fi prezentat în fața instanței de judecată întrucât a fost extrădat în Portugalia, la data de 13.04.2022.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, față de contestatorul A. a fost pus în executare mandatul european de arestare cu nr. referință dosar x din 16.01.2015, emis de către Departamentul Central de Investigație și Acțiune Penală din Lisabona - Portugalia, dându-se eficiență dispozițiilor art. 104 și următoarele din Legea nr. 302/2004.

În atare condiții, contestația formulată în cauză de către contestatorul A. împotriva soluției de respingere a contestației la executare a rămas fără obiect având în vedere că acesta a fost extrădat autorităților judiciare portugheze în data de 13.04.2022.

Pe de altă parte, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte apreciază că o nouă cerere de amânare a predării pretins justificate de cercetarea penală de către autoritățile judiciare române a contestatorului pentru o faptă comisă ulterior rămânerii definitive a Sentinței penale nr. 40 din 05.05.2015 a Curții de Apel Suceava, în dosarul penal nr. x/2015 excede dispozițiilor legale incidente în materia amânării predării, conform art. 112 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, se reține că, potrivit sentinței penale anterior menționate, față de contestator a fost stabilită amânarea predării până la soluționarea definitivă sau până la punerea în libertate din executarea pedepsei, în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Rădăuți, context în care, fiind specificat momentul predării către autoritățile portugheze, o nouă amânare nu mai poate opera, cu atât mai mult cu cât nu există date din care să rezulte împrejurări speciale apte să conducă la o modificare a situației juridice a contestatorului persoană solicitată A.

Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 30 din 11.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 30 din 11.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 mai 2022.

GGC - ED