ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 323/2022

Ședința publică din data de 19 mai 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 09 mai 2022 a Curții de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă propunerea procurorului din cadrul Curții de Apel Brașov și s-a dispus arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 09.05.2022 și până la data de 23.05.2022 inclusiv a persoanei solicitate A..

S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

În baza art. 102 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus comunicarea de îndată Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și Direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a deciziei luate.

În baza art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 s-a fixat termen pentru depunerea mandatului european de arestare în limba română pentru data de 19.05.2022, ora 14:00.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că, prin referatul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, înregistrat pe rolul instanței la data de 9.05.2022 sub numărul de dosar x/2022, s-a solicitat, în temeiul art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 300/2013, luarea măsurii arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile în vederea predării a persoanei solicitate A. în procedura punerii în executare mandatului european de arestare emis la data de 28.04.2022 de către autoritățile judiciare din Ungaria, pentru săvârșirea infracțiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute și pedepsite de secțiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria.

În motivare, s-a arătat că în urma examinării semnalării introduse în sistemul SIS - SIRENE la data de 06.05.2022 de către Biroul Național SIRENE din Ungaria, nr. 26. Bny. 510/2022/2, s-a constatat că pe numele persoanei solicitate s-a emis un mandat european de arestare de către Judecătoria Kecskemet cu nr. x din 28.04.2022, pentru comiterea infracțiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute și pedepsite de secțiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria, constând în aceea că în data de 30.09.1993, persoana solicitată împreună cu B. au ucis victima C. prin multiple lovituri aplicate la nivelul capului, cu scopul de a fura suma de 300.000 HUF. În urma verificărilor efectuate de către Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov, persoana solicitată a fost identificată și prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, în vederea reținerii și prezentării în instanță pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

În continuare, s-a arătat că pedeapsa prevăzută de C. pen. din Ungaria cu privire la aceste fapte este detențiunea pe viață, faptele fiind incriminate și de legislația română prin infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 176 alin. (1) lit. d) din C. pen. (din 1969) cu aplic art. 5 din C. pen., pedepsită cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi

Totodată, s-a arătat că potrivit legii penale mai favorabile, anterioară intrării în vigoare a modificărilor prin Legea 27/2012, prin care răspunderea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 174-176 a devenit imprescriptibilă, s-a reținut că în luna septembrie 2008 s-ar fi împlinit termenul de prescripție prev. de art. 122 alin. (1) lit. a) din C. pen. (din 1969) dacă nu a intervenit o cauză de întrerupere a cursului termenului menționat, precizându-se, totodată, că au fost solicitate date suplimentare autorităților maghiare cu privire la faptele ce fac obiectul procerurii. În plus, s-a reținut că potrivit art. 80 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, în ceea ce privește prescripția răspunderii penale și a executării pedepsei, sunt aplicabile numai dispozițiile din legislația statului solicitant, iar autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române.

În baza art. 100 alin. (6), (7) din Legea nr. 302/2004 au fost efectuate verificări privind existența unor alte proceduri penale, în curs, privind persoana solicitată, rezultatul fiind negativ.

S-a arătat că în prezenta lucrare, persoana solicitată a fost audiată de către procuror în prezența apărătorului din oficiu și i s-a adus la cunoștință, prin interpretul autorizat, conținutul semnalării introduse în sistemul SIS - SIRENE, la data de 8.05.2022, de Biroul Sirene National din Ungaria, i-a fost înmânată o copie, în limba engleză și o copie a mandatului european de arestare, emis de autoritățile judiciare competente din Ungaria, respectiv Judecătoria Kecskemet, în limba maghiară. Totodată, i s-au adus la cunoștință, sub semnătură, toate drepturile sale, în procedura în curs.

Persoana solicitată a recunoscut că este persoana care face obiectul semnalării introduse în sistemul SIS - SIRENE, la data de 06.05.2022 de Biroul Sirene Național din Ungaria și nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din Ungaria.

Prin încheierea pronunțată în dosarul nr. x/2022 din data de 6.05.2022 Curtea de Apel Brașov a dispus admiterea propunerii procurorului din cadrul Curții de Apel Brașov și arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 6.05.2022 până la data de 20.05.2022, a numitului B., persoana împreună cu care A. a comis faptele din anul 1993, ce fac obiectul mandatului european de arestare.

Prin Ordonanța nr. 3026/II/2022 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov s-a dispus măsura reținerii față de persoana solicitată A., pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 8.05.2022, ora 17:50, până la data de 09.05.2022, ora 17:50.

În drept, au fost indicate dispozițiile art. 102 alin. (4), din Legea nr. 302/2004 republicată.

Analizând sesizarea formulată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, judecătorul a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a transmis o semnalare în vederea arestării (care echivalează cu un mandat european de arestare), aceasta se transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui rază teritorială a fost localizată persoana, care va sesiza curtea de apel competentă pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării. Astfel învestit, judecătorul de la curtea de apel poate admite sesizarea parchetului dispunând arestarea provizorie în vederea predării pe o durată de cel mult 15 zile ori o poate respinge, iar, dacă apreciază că în scopul asigurării bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare este necesară luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen., procedează la luarea unei astfel de măsuri pe o durată de cel mult 30 de zile.

S-a arătat că în cauză, persoana solicitată A. a fost prezentată Curții de Apel Brașov în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele acesteia, împreună cu cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov de arestare provizorie, potrivit art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Totodată, s-a arătat că cererea parchetului a fost justificată de semnalarea introdusă la data de 6.05.2022 în Sistemul de Informații Schengen de către autoritățile judiciare din Ungaria, care au solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare privind persoana solicitată A. pentru comiterea infracțiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute și pedepsite de secțiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria, infracțiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este detențiunea pe viață. Totodată, s-a arătat că faptele sunt incriminate și de legislația română, infracțiunea de omor deosebit de grav fiind prevăzută și pedepsită de art. 176 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1969, iar infracțiunea de omor calificat, fiind prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. d) din C. pen. în vigoare.

De asemenea, s-a menționat că dispozițiile art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, prevăd că semnalarea în vederea arestării echivalează cu un mandat european de arestare.

Totodată, s-a arătat că mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate și se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 (art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată).

Executarea unui mandat european de arestare de către autoritățile judiciare de executare române este supusă condițiilor și procedurii reglementate de dispozițiile art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004. Astfel, până la prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, și, dacă este cazul, a hotărârii de condamnare date în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, procedura de punere în executare a mandatului european de arestare parcurge o fază prealabilă, menită să împiedice sustragerea persoanei solicitate de la executarea mandatului european de arestare și să asigure celeritatea punerii în executare a acestuia.

În realizarea acestui scop, în acest stadiu procesual, la cererea procurorului, instanța a apreciat asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării raportat exclusiv la condițiile legale pentru luarea acesteia, respectiv existența unei semnalări în Sistemul de Informații Schengen, identitatea dintre persoana solicitată și persoana cu privire la care se solicită luarea măsurii arestării provizorii, necesitatea măsurii pentru atingerea scopului executării mandatului european de arestare, respectiv arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

În cauză a fost verificată identitatea dintre persoana solicitată și persoana cu privire la care se solicită luarea măsurii arestării provizorii, fiind îndeplinită și condiția existenței unei semnalări cu privire la persoana solicitată A., astfel cum s-a arătat mai sus. Față de acestea, având în vedere natura și gravitatea acuzațiilor aduse de către autoritățile judiciare din Ungaria, judecătorul a constatat că arestarea provizorie este oportună și necesară.

Pentru a reține astfel, judecătorul a avut în vedere că luarea măsurii arestării provizorii este de natura procedurii de executare a mandatului european de arestare, al cărei scop îl reprezintă tocmai arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, pentru efectuarea urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, fiind în conformitate cu principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce guvernează această materie. Deși, potrivit dispozițiilor art. 102 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004, instanța poate dispune, așa cum a solicitat apărătorul din oficiu al persoanei solicitate A., o altă măsură preventivă mai blândă prevăzută de C. proc. pen., respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar, urmând ca în situația în care, ulterior, dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, să dispună și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, o astfel de măsură poate fi luată doar în cazuri bine justificate și numai dacă instanța apreciază că persoana solicitată nu va încerca să se sustragă de la proceduri.

S-a mai arătat că s-a avut în vedere natura infracțiunii și gravitatea faptei pentru care persoana solicitată este cercetată penal, respectiv crimă și vătămare corporală gravă, fapte pentru care pedeapsa maximă prevăzută de secțiunile 166 alin. (1) și (2) lit. b), d) din C. pen. din Ungaria este detențiunea pe viață, Curtea a constatat că luarea față de aceasta a unei măsuri provizorii mai blânde sau chiar punerea în liberate este contrară scopului bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare, existând riscul sustragerii persoanei solicitate de la această procedură.

Totodată, s-a arătat că pentru a se evita o altă căutare a persoanei solicitate, apreciind că riscul sustragerii de la executarea prezentului mandat european de arestare este unul mare, cu atât mai mult cu cât acuzația adusă este foarte gravă, fiind, în prezent, imprescriptibilă răspunderea penală pentru această infracțiune conform C. pen. român în vigoare, Curtea a considerat necesară arestarea provizorie a acesteia până la depunerea mandatului european de arestare în limba română, nicio altă măsură preventivă nefiind suficientă pentru a asigura buna desfășurare a procedurilor privind extrădarea persoanei solicitate către autoritățile din Ungaria.

S-a arătat că măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată și de celeritatea procedurii de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfășurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care în cauză s-a acordat un termen scurt pentru ca Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov să depună la dosar mandatul european de arestare, însoțit de traducerea în limbă română.

Sub aspectul oportunității luării unei alte măsuri preventive mai blânde, Curtea a constatat că nu are relevanță în prezenta procedură data la care ar fi săvârșit infracțiunea pentru care s-a emis mandatul european de arestare. Eventuala incidență a unui caz de refuz al executării mandatului european de arestare din perspectiva prescripției răspunderii penale potrivit legislației române urmează a fi analizată după obținerea informațiilor relevante cu privire la incidența unui eventual caz de întrerupere sau suspendare a prescripției răspunderii penale, fiind, totodată, relevant în cauză că prescripția răspunderii penale, în raport, cu legislația națională este un caz facultativ de refuz de predare, potrivit dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 302/2004.

Cât privește celelalte apărări ale persoanei solicitate, respectiv faptul nu are cine se îngriji de gospodărie sau de animale, Curtea a apreciat că interesul personal al persoanei solicitate nu prevalează, în această situație, în fața interesului general ca acesta să fie adus în fața autorităților maghiare pentru a fi cercetat pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Prin urmare, s-a arătat că măsura arestării provizorii, dispusă în vederea asigurării prezentării persoanei solicitate în fața autorităților din Ungaria, corespunde tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale, fiind singura aptă a asigura atingerea scopului derulării în bune condiții a procedurii speciale reglementată de Legea nr. 302/2004.

Împotriva încheierii din 09 mai 2022 a Curții de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022, a formulat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 12.05.2022, sub nr. x/2022.

Examinând contestația formulată, în baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că, la data de 9.05.2022, prima instanță a fost sesizată cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Ungaria, pentru săvârșirea infracțiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute și pedepsite de secțiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria.

Astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a înaintat solicitarea autorităților judiciare din Ungaria, transmisă prin intermediul semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen la data de 6.05.2022, persoana solicitată fiind reținută pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 8.05.2022, ora 17:50, până la data de 09.05.2022, ora 17:50.

Înalta Curte reține că prin semnalarea introdusă în Sistemul de Informații Schengen, autoritățile judiciare din Ungaria au solicitat punerea în executare a mandatui european de arestare emis de către Judecătoria Kecskemet cu nr. x din 28.04.2022, pe numele cetățeanului român A..

Potrivit dispozițiilor art. 82 și art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, semnalarea introdusă în Sistemul de Informații Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată echivalează cu un mandat european de arestare în toate cazurile în care se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

Înalta Curte notează că art. 102 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, reglementează procedura și condițiile reținerii și arestării în baza semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen și prevede următoarele:

"(1) În cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a introdus o semnalare în vederea arestării, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române solicită statului membru semnalant să confirme, în regim de urgență, valabilitatea deciziei în baza căreia a fost introdusă respectiva semnalare.

(2) Semnalarea în vederea arestării se transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui rază teritorială a fost localizată persoana. Dispozițiile art. 100, art. 101 și art. 106 se aplică în mod corespunzător, dacă nu contravin prezentului articol.

(3) Semnalarea în vederea arestării echivalează cu un mandat european de arestare.

(4) Procurorul din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana solicitată sesizează curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării.

(5) Judecătorul sesizat potrivit alin. (4):

a) admite, prin încheiere motivată, propunerea procurorului și dispune arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile; sau

b) respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului și, dacă este cazul, dispune punerea în libertate a persoanei reținute. În scopul asigurării bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare sau al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare, instanța dispune, prin încheiere motivată, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen.

(6) Judecătorul comunică de îndată Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției decizia luată potrivit alin. (5).

(7) În vederea continuării procedurii potrivit art. 104, judecătorul amână judecarea cauzei și fixează un termen de 15 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, și, dacă este cazul, a hotărârii de condamnare date în lipsă. Dacă, la expirarea termenului de 15 zile, procurorul nu a prezentat mandatul european de arestare, judecătorul dispune revocarea, după caz, a măsurii arestării provizorii în vederea predării și punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate sau a măsurii dispuse potrivit alin. (5) lit. b).

(8) Mandatul european de arestare se transmite de către statul membru semnalant în termen de cel mult 10 zile de la data pronunțării încheierii prevăzute la alin. (5).

(9) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică atunci când semnalarea în vederea arestării este însoțită de un mandat european de arestare. În acest caz sunt aplicabile dispozițiile art. 100.

(10) În cazul semnalărilor privind persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării sunt aplicabile dispozițiile art. 45."

Ca atare, se constată că prima instanță a fost sesizată cu respectarea regulilor de competență și a dispus în conformitate cu dispozițiile legale arestarea provizorie în vederea predării persoanei solicitate A., constatând că există o sesizare în Sistemul de Informații Schengen și că aceasta nu a avut obiecțiuni cu privire la identitatea sa.

În continuare, Înalta Curte consideră că, în condițiile existenței unei semnalări cu privire la persoana solicitată A. și în raport cu natura și gravitatea acuzațiilor, respectiv infracțiuni de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute și pedepsite de secțiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria, infracțiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este detențiunea pe viață, arestarea provizorie este oportună și necesară.

În egală măsură, Înalta Curte notează și că faptele sunt incriminate și de legislația română, infracțiunea de omor deosebit de grav fiind prevăzută și pedepsită de art. 176 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1969, iar infracțiunea de omor calificat, fiind prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. d) din C. pen. în vigoare,astfel că și sub acest aspect instanța de control judiciar constată că arestarea provizorie este oportună și necesară.

Așadar, se constată că, în mod corect s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii, atât în scopul asigurării executării mandatului european de arestare, emis de autoritățile judiciare din Ungaria, cât și pentru a se preveni un eventual risc al sustragerii persoanei solicitate de la procedurile judiciare care o vizează.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că încheierea atacată respectă exigențele de legalitate și temeinicie, măsura preventivă prevăzută de art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 fiind singura aptă, în contextul particular al cauzei, să asigure desfășurarea în bune condiții a procedurii punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., de către autoritățile judiciare din Ungaria.

Înalta Curte consideră că în cauză, nu există garanții suficiente pentru a lua față de persoana solicitată una din măsurile preventive prevăzute de art. 202 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. (control judiciar), față de caracterul urgent al procedurii judiciare și asigurarea procedurii în fața instanței.

Motivat de aceste împrejurări, instanța de control judiciar reține că circumstanțele personale ale contestatoarei nu sunt apte a justifica, doar prin ele însele, lăsarea în libertate a persoanei solicitate, în contextul particular al cauzei, aceasta din urmă nefiind în măsură a asigura finalitatea urmărită prin dispunerea măsurii preventive prevăzute de art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, respectiv buna desfășurare a procedurii.

Astfel, măsura arestării provizorii dispusă în vederea asigurării predării persoanei solicitate autorităților judiciare din Ungaria, corespunde tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale (există o semnalare SIS cu privire la aceasta, este urmărită internațional pentru săvârșirea de fapte prevăzute și de legea română, nu există neclarități cu privire la identitatea acesteia), la care se adaugă gravitatea infracțiunii cercetate și imputate persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind ca temeinică și legală încheierea penală atacată, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. cu referire la art. 110 din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 9 mai 2022 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare persoană solicitată, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatoarea A. împotriva încheierii din data de 09 mai 2022 a Curții de Apel Brașov, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatoare la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 mai 2022.