ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 289/2022

Ședința publică din data de 10 mai 2022

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 26 din data de 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 583 din C. proc. pen., raportat la art. 96 alin. (2) din C. pen., s-a admis sesizarea formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași privind revocarea suspendării executării pedepsei de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată persoanei condamnate A. prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

În baza art. 96 alin. (2) din C. pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată persoanei condamnate A. prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală și s-a dispus executarea acesteia în regim privativ de libertate.

S-a constatat executată pedeapsa complementară rezultantă constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani aplicată persoanei condamnate A. prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

Pe durata executării pedepsei principale a închisorii, persoana condamnată va executa pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., aplicată acesteia prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

Pentru a dispune astfel, în esență, Curtea de Apel Iași a reținut că, la data de 30.06.2021, s-a înregistrat sesizarea judecătorului delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare aplicate condamnatei A. , prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/4/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea sesizarii de revocare a suspendării sub supraveghere au fost invocate următoarele argumente:

Prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a hotărât cu privire la inculpata A. condamnarea pentru săvârșirea, în condițiile concursului real, prev. de art. 38 alin. (1) din C. pen., a următoarelor infracțiuni:

- constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) (dreptul de a fi administrator la o societate comercială și de a desfășura activități specifice funcției de administrator) din C. pen. pe durata de 4 ani;

- evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) (dreptul de a fi administrator la o societate comercială și de a desfășura activități specifice funcției de administrator) din C. pen. pe durata de 4 ani;

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

În baza disp. art. 38 alin. (1) C. pen. coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale, fiind aplicată pedeapsa rezultantă principală de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., inculpatei A. i-a fost aplicată pe lângă pedeapsa principală și pedeapsa complementară rezultantă constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a fi administrator și de a desfășura activități specifice funcției de administrator, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

Totodată, s-a stabilit ca în temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. inculpata A. să execute pedeapsa accesorie rezultantă constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a fi administrator și de a desfășura activități specifice funcției de administrator, prev. de art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen.

În baza dispozițiilor art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante principale aplicate inculpatei A., pe o durată de 4 (patru) ani, stabilită potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen., și care constituie termen de supraveghere pentru aceasta.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 93 alin. (1) și (2) din C. pen., inculpata A. a fost obligată ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte și/sau să execute următoarele măsuri de supraveghere și/sau obligații:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași (organ desemnat cu supravegherea sa), la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

f) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza dispozițiilor art. 94 alin. (1) din C. pen., datele, informațiile și documentele menționate în paragraful anterior la lit. "c", "d" și "e" se vor comunica Serviciului de Probațiune.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 93 alin. (3) cu referire la art. 91 alin. (1) lit. "c" din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Consiliului Local Grajduri, jud. Iași (a serviciilor sau unităților coordonate de acesta) pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate dovedite, aceasta nu va putea presta această muncă.

Conform art. 12 din Legea nr. 241/2005, i-a fost interzis inculpatei A. să fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, dispune decăderea acestuia din drepturi, ca urmare a condamnării pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 și art. 4 și art. 6 din O.G. nr. 75/2001, s-a dispus comunicarea către Oficiului Național al Registrului Comerțului, Ministerului Finanțelor Publice și Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași și Argeș, o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești de condamnare în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.

În baza art. 19 din C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1381, art. 1382 din C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, și au fost obligați în solidar inculpații B., A. și S.C. C. S.R.L. la plata către partea civilă a sumei de 350.000 RON (impozit pe profit - 140.000 RON; T.V.A. - 210.000 RON), la care s-a adaugat dobânzi și penalități, de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanțelor către stat, conform Codul fiscal și Codului de procedură fiscală; au fost obligați în solidar inculpații D. și S.C. E. S.R.L. la plata către partea civilă a sumei de 6.935,20 RON, impozit pe venit datorat, la care se adaugă dobânzi și penalități, de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanțelor către stat, conform Codul fiscal și Codului de procedură fiscală.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., rap. la art. 393 alin. (3) din C. proc. pen., coroborat cu art. 249 din C. proc. pen., s-a dispus menținerea măsurilor asiguratorii instituite în cauză, în faza urmăririi penale în dosarul nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași, prin Ordonanțele procurorului din 10.10.2013 și din 12.09.2014 și, respectiv, prin Ordonanța procurorului din 24.09.2013, de instituire sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților S.C. F. S.R.L., G., B., precum și de poprire a sumelor de bani aflate în conturile bancare deținute de inculpații H., G., I., B., A., D., S.C. F. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și S.C. E. S.R.L., până la concurența sumelor la plata cărora inculpații au fost obligați pentru repararea pagubei produse prin infracțiuni (respectiv: B., A. și S.C. C. S.R.L., până la concurența sumei de 350.000 RON, la care se adaugă dobânzi și penalități, de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanțelor către stat, conform Codul fiscal și Codului de procedură fiscală, D. și S.C. E. S.R.L. până la concurența sumei de 6.935,20 RON, la care se adaugă dobânzi și penalități, de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanțelor către stat, conform Codul fiscal și Codului de procedură fiscală), a sumelor care servesc la garantarea executării pedepselor amenzii penale (respectiv S.C. F. S.R.L., până la concurența sumei de 30.000 RON, S.C. C. S.R.L, până la concurența sumei de 30.000 RON și S.C. E. S.R.L. până la concurența sumei de 30.000 RON) și a cheltuielilor judiciare la plata cărora inculpații vor fi obligați în paragraful următor.

În baza art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., inculpata A. a fost obligată să plătească statului, cheltuieli judiciare în cursul procesului penal, suma de 5.000 RON.

S-a mai arătat faptul că, la data de 23.06.2021, Serviciul de Probațiune Iași a sesizat, în baza dispozițiilor art. 94 alin. (4) lit. c) din C. pen., judecătorul delegat cu privire la faptul că persoana condamnată A. nu a executat obligațiile civile până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Potrivit mențiunilor din raportul de evaluare întocmit la data de 17.06.2021 de consilierul de probațiune - manager de caz din cadrul Serviciului de Probațiune Iași, s-a arătat că persoana condamnată A. a respectat măsurile de supraveghere impuse prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2014, însă, nu a executat obligațiile civile până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, respectiv 21.09.2021.

Persoana condamnată A. a executat obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, în total de 240 ore, în perioada 11.12.2017 - 09.02.2018 și a participat la Modulul "Soluționarea Problemelor" la Serviciul de Probațiune Iași, îndeplinind obligația de a frecventa un program de reintegrare socială, iar, în cadrul întrevederilor cu consilierul de probațiune a manifestat o conduită adecvată.

Cu privire la obligațiile civile stabilite prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2014, fiind obligată în solidar cu B. și S.C. C. S.R.L. la suma de 350.000 RON, plus dobânzi și penalități, persoana condamnată A. a declarat la începutul perioadei de supraveghere că nu a avut nicio implicare în comiterea infracțiunilor, responsabil fiind exclusiv soțul ei, și nu a deținut și nici nu deține sumele necesare pentru plata acestor obligații. S-a mai apreciat prin raportul de evaluare anexat de Serviciul de Probațiune Iași că persoana condamnată A. a prezintat un risc mediu inferior de a comite noi infracțiuni.

În susținerea sesizării au fost anexate următoarele înscrisuri: extras de pe sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportul de evaluare din data de 17.06.2021 întocmit de consilierul de probațiune - manager de caz Serviciul de Probațiune Iași, adeverința nr. x/08.11.2017 eliberată de Primăria Comunei Grajduri, adresa din 20.02.2017 emisă de Primăria Comunei Grajduri, tabelul cu evidența orelor de muncă neremunerata efectuată, raportul final nr. 1092/16.01.2019 întocmit de consilierul de probațiune sub supravegherea căreia s-a aflat persoana condamnată, declarația persoane condamnate A. din 10.02.2020 în care se susține că începând cu data de 11.-2.2020 se va deplasa în mun. București pentru a presta o muncă necalificata pentru care va fi remunerată cu 130 RON/zi muncă, procesul-verbal din 02.09.2019 întocmit de consilierul de probațiune în care se menționează că A. lucrează în mun. București, copia contractului individual de muncă nr. x/05.08.2019 încheiat cu S.C. J. S.R.L. București, un contract de munca din 14.05.2018 încheiat cu un angajator din Spania, adresa nr. x/22.12.2020 emisa de Scoala Gimnazială grajduri din care rezulta că A. a finalizat cursurile de 4 clase, declarația persoanei condamnate din 19.04.2021 în care aceasta arata că la 20.04.2021 va pleca la muncă în Spania.

În vederea justei soluționări a prezentei cauze au fost administrate următoarele mijloace de probă: referatul de anchetă socială efectuată la locuința persoanei condamnate nr. x din 01.11.2021 întocmit de UAT Comunei Grajduri, adresa nr. x emisă de ANAF - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Iași în cuprinsul căreia s-a arătat că persoana condamnata A. nu a efectuat plăți în vederea achitării prejudiciului datorat, adeverința nr. x din 26.10.2021 eliberată de Primăria Comunei Grajduri din care reiese că A. nu realizează venituri din activități agricole sau din terenuri și adeverința nr. x din 26.10.2021 eliberată de Primăria Comunei Grajduri din care reiese că A. nu figurează în evidențe cu autoturism.

Examinând sesizarea formulată de judecătorul delegat privind revocarea suspendării executării pedepsei aplicate persoanei condamnate A., instanța de fond a constatat-o întemeiată pentru motivele ce vor fi dezvoltate în continuare.

Prin sentința penală nr. 82/26.09.2016 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, intimata A. a fost condamnată la o pedeapsă principală rezultantă de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea, în condițiile concursului real de infracțiuni, a unei infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. și o infracțiune de evaziune fiscală, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin aceeași sentință penală s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată intimatei A., fiind stabilit un termen de supraveghere de 4 ani pe timpul căruia au fost instituite o serie de obligații în sarcina persoanei condamnate.

În rezolvarea acțiunii civile alăturată acțiunii penale, prin sentința penală anterior menționată, s-a dispus admiterea în parte a acțiunii civile exercitată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, intimata A. fiind obligată, în solidar, cu inculpații B. și S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 350.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, la care se adaugă dobânzi și penalități, de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanțelor către stat, calculate conform Codul fiscal și Codului de procedură fiscală.

Astfel, instanța de fond a reținut că sentința penală nr. 82/26.09.2016 a Curții de Apel Iași prin care s-a dispus condamnarea intimatei la pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării a dobândit autoritate de lucru judecat la data de 22.09.2017, dată de la care a început să curgă termenul de supraveghere de 4 ani stabilit în acord cu dispozițiile art. 92 alin. (1) din C. pen.

La data de 30.06.2021, judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași a sesizat instanța de judecată cu cerere de revocare a suspendării executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată persoanei condamnate A. prin sentința penală nr. 82/26.09.2016 a Curții de Apel Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerere ce formează obiectul cauzei penale de față.

Argumentul de fapt invocat în sprijinul solicitării de revocare a suspendării executării pedepsei îl reprezintă neplata, cu rea-credință, de către persoana condamnată A. a obligațiilor civile impuse în sarcina sa prin hotărârea de condamnare menționată anterior (suma de 350.000 RON la plata căreia a fost obligată în solidar cu inculpații B. și S.C. C. S.R.L. plus dobânzi și penalități calculate de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanței).

În acest sens, instanța de fond a precizat că, potrivit dispozițiilor legale în materie, pentru a putea dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicate printr-o hotărâre definitivă este necesar să se constate că persoana față de care s-a dispus suspendarea executării pedepsei nu s-a conformat dispoziției instanței de reparare a prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii, deși a avut posibilitatea să execute obligațiile civile impuse cu forța specifică autorității de lucru judecat.

Astfel, s-a reținut că neplata obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare trebuie să se datoreze relei-credințe a persoanei condamnate, iar nu unei imposibilități obiective a acesteia de a executa obligațiile impuse în sarcina sa. Condiția relei-credințe presupune ca persoana în cauză să dispună de mijloacele necesare îndeplinirii obligațiilor civile și, cu toate acestea, să nu-și fi îndeplinit obligațiile civile. Expresia "dispune de mijloacele necesare îndeplinirii obligației civile" nu trebuie înțeleasă în sens restrâns (persoana să dispună de sume bănești care sa-i asigure efectuarea plății), ci, semnificația acestei expresii trebuie înțeleasă în sens larg, sens ce se impune a fi adaptat fiecărui caz concret funcție de particularitățile sale. Însă, în toate cazurile în care persoana are capacitate deplină de muncă, dar alege să nu presteze o muncă licită care să-i aducă venituri bănești, se va reține că aceasta dispune de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini, cel puțin în parte, obligațiile civile impuse în sarcina sa. În mod excepțional, în ipoteza în care persoana cu capacitate de muncă face dovada ca, în ciuda eforturilor consistente depuse pentru a presta o muncă licita aducătoare de venituri, nu a reușit să-și găsească un loc de muncă și să obțină astfel venituri, se va putea aprecia că aceasta s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă de îndeplinire a obligațiilor civile.

Curtea a mai subliniat faptul că persoanei condamnate îi revine obligația de a face dovada faptului că s-a aflat în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile civile la care a fost obligată prin hotărârea penală de condamnare. Simplul fapt că persoana condamnată nu a avut un loc de muncă nu este de natură a o exonera pe aceasta de obligația de plată a despăgubirilor civile în lipsa dovedirii faptului că a făcut eforturi consistente în vederea găsirii unui loc de muncă pentru a obține astfel venituri financiare care să-i permită achitarea, cel puțin în parte, a prejudiciului cauzat prin fapta sa ilicită.

Or, în cauza dedusă prezentei judecăți, analiza coroborată a întregului material probator existent la dosarul cauzei a dovedit reaua-credință a persoanei condamnate A. în neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare - sentința penală nr. 82/26.09.2016 a Curții de Apel Iași.

În acest sens, s-a arătat că, din raportul de evaluare întocmit de consilierul de probațiune - manager de caz din cadrul și referatul de anchetă socială a rezultat că intimata A. este căsătorită, nu are copii și locuiește împreună cu soțul acesteia într-un imobil casa de tip A, aflat în stare de deteriorare situat în județul Iași.

În cuprinsul raportului de evaluare anterior menționat s-a mai arătat că A., încă de la începutul perioadei de supraveghere, a declarat că nu a avut nicio implicare în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnată definitiv prin sentința Curții de Apel Iași, susținând că responsabil de comiterea acestora, în mod exclusiv, este soțul său și că nu deține sumele necesare pentru plata obligațiilor civile. În opinia instanței, aceste afirmații ale persoanei condamnate au echivalat cu o lipsă de asumare din partea acesteia a comportamentului ilicit generator al prejudiciului material pentru care a fost condamnată în mod definitiv; negarea săvârșirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii și ulterior momentului rămânerii definitive a hotărârii de condamnare poate constitui motivația interioară a persoanei condamnate A. de a nu executa dispoziția referitoare la obligațiile civile.

Referitor la veniturile obținute de condamnata A. pe parcursul termenului de supraveghere, pe baza materialului probator existent la dosar, instanța a reținut că aceasta a obținut venituri sporadice din activități lucrative desfășurate în mod sporadic. În acest sens, Curtea a constatat că la dosarul cauzei există două contracte de muncă încheiate, în calitate de angajat, de către condamnata A.: unul în luna mai 2018 (cu un angajator din Spania) și celălalt în luna august 2019 (cu angajatorul S.C. J. S.R.L. București). De asemenea, potrivit declarației din data de 10.02.2020, persoana condamnată urma să presteze o muncă necalificată pe un șantier din mun. București, iar din declarația din data 19.04.2021, în cursul lunii aprilie 2021, intimata a informat consilierului de probațiune că urmează să plece la muncă în afara țării (în Spania), astfel că nu se va putea prezenta la sediul Serviciului de Probațiune Iași conform planificării.

În acest context, instanța de fond a constatat că, după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 82/26.09.2016 a Curții de Apel Iași și până în prezent, condamnata A., persoană cu capacitate deplină de muncă, a desfășurat activități lucrative din care, în mod evident, a obținut venituri bănești, însă nu a achitat nici măcar în parte obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare. Practic, în perioada scursă de la rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 82/26.09.2016 a Curții de Apel Iași, condamnata A. a obținut venituri bănești din munca prestată în favoarea unor angajatori diferiți, fără însă să fi direcționat vreo parte din veniturile astfel câștigate spre executarea obligațiilor civile ce-i incumbă.

În concluzie, instanța de fond a reținut că, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare - 22.09.2017 - și până la momentul sesizării instanței de către judecătorul delegat din cadrul Curții de Apel Iași - 30.06.2021 - persoana condamnata A. nu a depus nici cea mai mică diligență în încercarea de a repara prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală pentru care a fost condamnată în primă instanță, încă din anul 2016. De altfel, nici ulterior sesizării instanței cu cererea de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate, persoana condamnata A. nu a făcut demersuri în a executa, cel puțin în parte, obligațiile civile puse în sarcina sa.

Totodată, Curtea nu a putut să nu observe faptul că, în prezenta procedura jurisdicțională, condamnata A. a beneficiat de asistență calificată din partea unui avocat ales, ceea ce presupune că aceasta a dispus de mijloacele bănești necesare pentru plata onorariului avocatului ales. Împrejurarea referitoare la plata onorariului avocatului ales prezintă importanță în contextul aprecierii condiției relei-credințe care, în esență, presupune ca persoana condamnata să dispună de mijloace bănești și să nu-și îndeplinească obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărâre penală definitivă.

Deopotrivă, timpul scurs de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare (22.09.2017) până expirarea termenului de supraveghere instituit în sarcina persoanei condamnate (22.09.2021) - 4 ani - și împrejurarea că intimata nu a achitat nici măcar în parte obligațiile civile impuse prin hotărârea de condamnare a convins instanța de reaua-credință a intimatei, care a rămas în pasivitate în tot acest interval de timp, invocând ulterior în fața instanței faptul că nu a avut un loc de muncă stabil și nu a dispus de mijloacele bănești necesare efectuării plății.

Având în vedere că intimata A. este o persoană relativ tânără, cu capacitate deplină de muncă, instanța a apreciat că aceasta a avut posibilitatea să depună de toate diligențele necesare în vederea găsirii unui loc de muncă permanent conform pregătirii și abilităților sale sau să presteze o muncă licită care să-i asigure obținerea de mijloace bănești. Nedepunerea unor astfel de diligențe din partea intimatei pe parcursul unei perioade de 4 ani a venit să întărească aprecierea conform căreia aceasta a ales să nu muncească în cadrul unul loc de muncă stabil, permanent tocmai pentru a putea susține ulterior că nu a deținut mijloacele financiare pentru a-și îndeplini obligațiile civile impuse prin hotărârea de condamnare.

Față de aceste împrejurări care au demonstrat că persoana condamnată deși a obținut venituri bănești din munci prestate sporadic nu a făcut niciun demers în a încerca să achite obligațiile civile impuse în sarcina sa și nici nu s-a preocupat în a-și găsi un loc de muncă permanent care să-i asigure obținerea de venituri constante, reținând, totodată, că intimata nu a manifestat în niciun moment disponibilitatea de a repara prejudiciul cauzat, instanța a constatat îndeplinită condiția relei-credințe impusă de art. 96 alin. (2) din C. pen.

În consecință, Curtea de Apel Iași a admis sesizarea formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași privind revocarea suspendării executării pedepsei de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată persoanei condamnate A. prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

Împotriva sentinței penale nr. 26 din data de 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, condamnata A. a formulat prezenta contestație.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 14 ianuarie 2022, fiind stabilit termen de soluționare la data de 15 februarie 2022, când s-a dispus amânarea cauzei pentru a-i da posibilitatea contestatoarei să-și angajeze un apărător ales.

La termenul de judecată din data de 29 martie 2022, cauza s-a amânat în vederea atașării, în copie, a dosarului de probațiune privind-o pe contestatoarea A..

La termenul de judecată din data de 10 mai 2022, s-au luat concluziile apărării contestatoarei și ale reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind redate pe larg în cuprinsul practicalei prezentei decizii.

Examinând contestația formulată de contestatoarea A., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta întemeiată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

În prezenta cauză, în temeiul art. 583 alin. (2) din C. proc. pen., judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași a sesizat instanța de fond, Curtea de Apel Iași, în vederea aplicării dispozițiilor art. 96 alin. (2) din C. pen., privind pe persoana condamnată A., cu privire la neplata obligațiilor civile dispuse în sarcina acesteia prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

În acest sens a fost întocmit Raportul de evaluare nr. x din 17.06.2021 de către Serviciul de Probațiune Iași, aflat la dosarul cauzei, prin care s-a solicitat să se constate dacă în cauză sunt incidente dispozițiile art. 96 alin. (2) din C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite în sarcina persoanei supravegheate A., prin sentința penală, anterior menționată, prin care aceasta a fost condamnată la o pedeapsă principală de 2 ani și 4 luni închisoare.

Se reține că prin sentința penală nr. 82 din 26.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, inculpata A. a fost condamnată pentru la o pedeapsă principală rezultantă de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea, în condițiile concursului real de infracțiuni, a unei infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. și o infracțiune de evaziune fiscală, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 ani, cu obligarea inculpatei să respecte măsurile de supraveghere stabilite de instanță, să frecventeze un program de reintegrare socială organizat de Serviciul de Probațiune Iași și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 12 de zile lucrătoare, în cadrul Consiliului Local Grajduri, jud. Iași (a serviciilor sau unităților coordonate de acesta), atrăgându-i-se atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 din C. proc. pen.

Totodată, prin sentința de condamnare, în baza art. 397 din C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., au fost obligați inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L., în solidar, la plata către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, a sumei de 350.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, la care se adaugă dobânzi și penalități, de la data scadenței până la stingerea în totalitate a creanțelor către stat, calculate conform Codul fiscal și Codului de procedură fiscală.

Conform Raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Iași nr. 54/RS din 17.06.2021, persoana supravegheată A. locuiește împreună cu soțul acesteia în sat/com. Grajduri, jud. Iași, într-un imobil, casă de tip A, aflată într-o stare deteriorată, construită pe un singur nivel.

În cuprinsul acestui raport se mai menționează că are un nivel mediu de studii, a absolvit 4 clasare, este semianalfabetă, dar prezintă un nivel bun de înțelegere și abilități de comunicare verbală. Persoana condamnată a solicitat continuarea cursurilor la Școala Gimnazială Grajduri, dar această unitate de învățământ derulează numai programul "A doua șansă" învățământ primar, pe care aceasta l-a absolvit deja și nu își permite din punct de vedere financiar să facă naveta în mun. Iași, pentru a urma cursurile gimnaziale.

De asemenea, s-a arătat că persoana condamnată se întreține din veniturile pe care le obține din activitățile lucrative în domeniul agriculturii, pe care le prestează, sezonier, în Spania, împreună cu soțul său (remunerate cu 4,5 euro/oră).

Referitor la modul în care persoana în cauză a respectat măsurile de supraveghere și celelalte obligații impuse de instanță în sarcina sa pe parcursul termenului de supraveghere, în Raportul de evaluare s-a menționat că aceasta s-a prezentat cu punctualitate la întrevederile stabilite, a manifestat o conduită adecvată în cadrul întrevederilor de supraveghere și a executat obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, în total 240 de ore, în perioada 11.12.2017 - 09.02.2018, participând la Modulul "Soluționarea Problemelor", la sediul Serviciului de Probațiune Iași.

Cu privire la respectarea obligațiilor civile stabilite în sarcina acesteia, s-a menționat că, încă de la începutul perioadei de supraveghere, persoana condamnată a declarat că nu a avut nicio implicare în comiterea infracțiunilor, responsabil fiind exclusiv soțul acesteia și nu a deținut și nici nu deține sumele necesare pentru plata acestor obligații.

Astfel, în Raportul de evaluare al Serviciului de Probațiune Iași, s-a concluzionat că:

"Având în vedere faptul că persoana condamnată A. nu a executat obligațiile civile până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, vă sesizăm cu privire la această situație, conform art. 94 alin. (4) lit. c) C. pen..".

Totodată, s-a apreciat că persoana supravegheată prezintă un risc mediu-inferior de a comite noi infracțiuni.

Potrivit art. 96 alin. (2) din C. pen., dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Interpretând dispoziția legală incidentă "afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească", instanța consideră că pentru a se aplica sancțiunea revocării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei este necesar a se stabili neîndoielnic că, deși persoana în cauză a avut posibilitatea concretă și reală de a achita obligațiile civile stabilite prin hotărâre, aceasta, în mod voluntar, a ales să nu acționeze în această manieră, nesocotind astfel clemența și încrederea arătată de instanța care a apreciat la momentul soluționării pe fond a cauzei că nu se impune ca executarea pedepsei aplicate să fie făcută în regim privativ de libertate.

În concret, Înalta Curte constată că dispozițiile legale incidente în cauză, anterior menționate, reglementează un caz facultativ de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzut de legiuitor, lăsat la aprecierea instanței de judecată, atunci când persoana condamnata nu își achită cu rea credință despăgubirile civile la care a fost obligată.

Reaua credință ca și o condiție pentru a se dispune revocarea suspendării executării pedepsei presupune faptul că deși persoana condamnata beneficiază de venituri, aceasta nu înțelege sa își achite despăgubirile civile la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească.

Analizând contestația de față, prin raportare la dispozițiile prevăzute de art. 96 alin. (2) din C. pen. și având în vedere actele și lucrările aflate la dosar, Înalta Curte constată că datele concrete ale cauzei nu pot fundamenta o soluție de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile în care în speță nu se poate reține că persoana în cauză cu rea credință nu și-a achitat despăgubirile civile la care a fost obligată.

În cauza de față, având în vedere posibilitățile materiale ale contestatoarei condamnate A. se constată că nu rezultă date care să dovedească o posibilitate reală și concretă a persoanei supravegheate de a achita obligațiile civile ce i-au fost impuse, precum și faptul că, așa cum rezultă din actele de la dosar, veniturile concrete ale persoanei condamnate au fost de natură să limiteze posibilitățile acesteia de a achita obligațiile civile datorate.

Este adevărat că suma achitată de contestatoarea A., de 300 RON, achitată în data de 14.04.2022, și 150 RON, achitată în data de 06.05.2022, din totalul sumei la care a fost obligată prin sentința de condamnare, evident este o sumă modică, însă în contextul datelor reținute în cauză referitor la situația materială și familială a persoanei condamnate se constată că motivele care au dus la neexecutarea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare nu se datorează unui refuz nejustificat de a achita suma datorată, ci lipsei posibilității materiale de a plăti până în prezent despăgubirile civile în integralitate, persoana condamnată dovedind că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească, în accepțiunea dispozițiilor art. 96 alin. (2) din C. pen.

De asemenea, Înalta Curte reține în cauză că nu s-au valorificat acele bunuri pe care le deține persoana condamnată în proprietate ca efect al măsurii sechestrului instituit asupra acestora (adresa nr. x EIS 7208/29.10.2021 a Ministerului Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, Direcția Operațivă de Executare Silită, Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regionale Iași, aflată la fila x ds. Instanța de fond). Pe de altă parte, această măsură asigurătorie a fost instituită în vederea asigurării drepturilor și intereselor părții civile, care însă a rămas într-o stare de pasivitate cu privire la valorificarea bunului.

Or, în condițiile în care din actele și lucrările dosarului a rezultat că persoana condamnată dispune de venituri relativ reduse, din care trebuie să asigure propriile mijloace de existență, precum și resursele necesare pentru asigurarea unei locuințe și aspectele referitoare la executarea silită asupra căreia partea civilă a rămas în pasivitate, în cauză nu poate fi reținută existența unei rele-credințe care să justifice revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei cu atât mai mult cu cât din datele comunicate de Serviciul de Probațiune Iași a rezultat că persoana condamnată și-a îndeplinit toate celelalte obligații care îi reveneau pe durata termenului de supraveghere.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că, în anii 2017-2021, contestatoarea nu a realizat venituri din activități agricole sau din terenuri pe teritoriul României, astfel cum rezultă din adeverința de venit emisă de Primăria comunei Grajduri fiind insuficiente pentru acoperirea prejudiciului cauzat părții civile (350.000 RON) prin activitatea infracțională ce a format obiectul dosarului în care a fost cercetată împreună cu alți inculpați și la a cărei acoperire a fost obligată, de prima instanță, în solidar cu inculpatul B. și S.C. C. S.R.L., ținându-se seama, sub acest aspect și de circumstanțele personale ale contestatoarei, în sensul că atât aceasta, cât și soțul acesteia suferă de mai multe afecțiuni grave.

În consecință, având în vedere și conținutul referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune Iași, Înalta Curtea apreciază că nu se impune revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei, întrucât în cazul contestatoarei condamnate nu se poate reține reaua-credință în neîndeplinirea obligațiilor civile, fiind incidente dispozițiile art. 96 alin. (2) teza a II-a din C. proc. pen., față de faptul că deși veniturile de care dispune sunt modice acoperind doar nevoile de bază ale familiei și pentru câștigarea existenței sale în mod onest, a dovedit o atitudine cooperantă.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite contestația formulată de c condamnata A. împotriva sentinței penale nr. 26 din data de 02 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, va desființa sentința penală atacată și în rejudecare va respinge, ca nefondată, sesizarea formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei dispusă prin sentința penală nr. 82/26.09.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea în fond și în contestație rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 80 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de condamnata A. împotriva sentinței penale nr. 26 din data de 02 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Desființează sentința penală contestată și rejudecând:

Respinge, ca nefondată, sesizarea formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Iași privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei dispusă prin sentința penală nr. 82/26.09.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 325/A/22.09.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea în fond și în contestație rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 80 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 mai 2022.