ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 231/2022

Ședința publică din data de 07 aprilie 2022

Asupra cauzei penale, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 04 martie 2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 250

2

din C. proc. pen. a verificat și constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii dispuse de procuror prin ordonanța nr. 42/P/2012 din 22.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referire la inculpatul A., până la concurența sumei de 149.310,72 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 25.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, luat prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referie la inculpatul B., până la concurența sumei de 34.677,87 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 25.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referire la inculpata C., până la concurența sumei de 54.725,77 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 25.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referire la inculpata D., până la concurența sumei de 149.310,72 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 25.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referire la inculpatul E., până la concurența sumei de 59.907,08 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 25.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referire la inculpata F., județul Iași, până la concurența sumei de 57.774,79 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 26.08.2014.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii, respectiv sechestrul asigurator și poprirea sumelor de bani, instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014, emisă în dosarul nr. x/2012 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cu referire la inculpata G., județul Iași, până la concurența sumei de 91.535,93 RON, măsură asigurătorie adusă la îndeplinire prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 26.08.2014.

Pentru a hotărî în acest sens, a reținut că prin ordonanța din data de 22.08.2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași dată în dosarul de urmărire penală nr. 42/P/2012 s-a dispus: luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând suspecților A., până la concurența sumei de 149.310,72 RON, D., până la concurența sumei de 149.310,72 RON, B., până la concurența sumei de 34.677,87 RON C., până la concurența sumei de 54.725,77, RON, E., până la concurența sumei de 59.907,08 RON, F., până la concurența sumei de 57.774,79 RON, și G., până la concurența sumei de 91.535,93 RON și poprirea sumelor de bani, în RON sau valută, existente în conturile acelorași persoane fizice și juridice.

Din motivarea ordonanței emise de procuror a rezultat că măsurile asigurătorii au fost dispuse pentru asigurarea reparării prejudiciului produs prin infracțiunile ce constituie obiectul urmăririi penale.

Prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 23.10.2015 a DNA - ST Iași s-a propus menținerea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanța procurorului din data de 22.08.2014 asupra bunurilor inculpaților A., D., B., C., E., F. și G., pentru a se asigura repararea prejudiciului produs prin infracțiunile cercetate și pentru care s-a dispus sesizarea instanței de judecată.

În cursul urmăririi penale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin reprezentanții săi legali, s-a constituit parte civilă cu suma totală de 149.310,71 RON, la care a solicitat aplicarea accesoriilor fiscale, solicitând obligarea inculpaților, în solidar, la plata despăgubirilor civile astfel solicitate.

În cursul judecății la instanța de fond, inculpatul A. a achitat creanța principală către partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin reprezentanții săi legali, a comunicat la dosarul instanței de fond că au fost achitate următoarele sume de bani: suma de 23.096,92 RON, aferentă procesului-verbal de constatare nr. x/23.06.2015, sumă achitată în totalitate prin plată voluntară - extrasul nr. 119/26.06.2019; suma de 34.677,87 RON, aferentă procesului-verbal de constatare nr. x/23.06.2015, sumă achitată în totalitate prin plată voluntară - extrasul nr. 120/26.06.2019; suma de 36.810,16 RON, aferentă procesului-verbal de constatare nr. x/23.06.2015, sumă achitată în totalitate prin plată voluntară - extrasul nr. 119/26.06.2019; suma de 54.725,77 RON, aferentă procesului-verbal de constatare nr. x/23.06.2015, sumă achitată în totalitate prin plată voluntară - extrasul nr. 119/26.06.2019, precizând (prin adresa nr. x/17.07.2019 - dosar fond) că suma totală recuperată prin plată voluntară este de 149.310,72 RON și că creanța principală stabilită prin procesele-verbale anterior menționate a fost recuperată în totalitate, solicitând ca inculpații să fie obligați în solidar la plata accesoriilor fiscale calculate de la data efectuării plății și până la data încasării creanței principale.

Or, niciun moment în fața instanței de fond sau apel, nici procurorul și nici partea civilă, nu au solicitat extinderea măsurilor asigurătorii inițial dispuse în cauză la asigurarea plății accesoriilor fiscale solicitate de partea civilă la prejudiciul inițial pretins.

Potrivit dispozițiilor art. 250

2

din C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (1), (2), (5) și (6) din C. proc. pen., având în vedere modificările aduse C. proc. pen. prin Legea nr. 6/2021, astfel cum rezultă acestea din art. 19 pct. 2 cap. V al acestei ultime legi, "În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv 1 an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250

1

aplicându-se în mod corespunzător."

Curtea a reținut că în Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016, paragrafele 13-23 a Curții Constituționale, s-a arătat că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin suspectului, inculpatului, părții responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Măsurile asigurătorii se pot lua în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate; în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua măsuri asigurătorii asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.

Curtea a observat că potrivit art. 1 paragraf 1din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului: Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a fost în sensul că textul anterior menționat cere ca ingerința autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să aibă un scop legitim și să păstreze un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Aceeași jurisprudență a statuat și în sensul că orice ingerință în exercitarea unui drept sau a unei libertăți recunoscute de Convenție trebuie să urmărească un scop legitim. Principiul justului echilibru, parte integranta a însuși articolului 1 din Protocolul nr. 1 presupune existența unui interes general al comunității. În mecanismul de protecție creat prin Convenție, statele membre trebuie să fie primele care să se pronunțe asupra existenței unei probleme de interes general care să justifice măsuri aplicabile în domeniul exercitării dreptului de proprietate, inclusiv măsuri care implică privări și restituiri de bunuri. În consecință, ele au aici o anumită marjă de apreciere, ca și în alte domenii la care se extind garanțiile Convenției. Ingerința autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor trebuie să mențină un just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale individului. Mai exact, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul propus printr-o măsură aplicată de Stat, inclusiv masurile care privează o persoană de proprietatea sa. În fiecare cauză care implică o presupusă violare a acestei dispoziții, se impune a se verifica dacă, datorită acțiunii sau inacțiunii Statului, persoana în cauză a trebuit sa suporte o sarcină excesivă și disproporționată.

Totodată, observă Curtea și faptul că în considerentele Deciziei nr. 19/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, se arată că instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului.

Revenind la cauza dedusă judecății, Curtea a reținut că prejudiciul inițial invocat de partea civilă și reținut de procuror în cursul urmăririi penale a fost acoperit prin plata de către unul dintre inculpații vizați de acuzații. Prin urmare, rațiunea pentru care s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii în cauză a dispărut la acest moment, aspect ce impune ridicarea măsurilor asiguratorii.

Deși procurorul de ședință a solicitat menținerea măsurilor asiguratorii pentru asigurarea plății accesoriilor solicitate de partea civilă prin apelul promovat și a cheltuielilor de judecată, Curtea a arătat că niciun moment nu s-a solicitat extinderea măsurii dispuse de procuror, soluție expres prevăzută de art. 250

2

din C. proc. pen.. În plus, atât timp cât unul dintre inculpați a achitat benevol prejudiciul pretins de partea civilă, nu există rațiuni pentru a considera că inculpații se vor sustrage de la plata accesoriilor dacă vor fi considerate întemeiate de instanța de apel sau de la plata cheltuielilor judiciare.

Pe de altă parte, durata în timp a măsurilor asiguratorii dispuse în cauză este una foarte mare, de peste 7 ani, context în care se impune analiza proporționalității măsurilor asiguratorii cu scopul pretins. Curtea a apreciat că o astfel de proporționalitate nu se menține cât timp inculpații s-au dovedit de bună credință până la acest moment, nu s-au sustras procedurilor, au achitat benevol prejudiciul inițial pretins de partea civilă și reținut de procuror.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asiguratorii dispuse de procuror prin ordonanța nr. 42/P/2012 din 22.08.2014 și a dispus ridicarea tuturor acestor măsuri, atât sechestrul asigurător referitor la bunurile inculpaților, cât și poprirea sumelor de bani.

Împotriva încheierii din data de 04 martie 2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat contestație partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În motivarea cererii aceasta a solicitat admiterea contestației și menținerea măsurilor asigurătorii până la concurența sumei de 36.031,33 RON reprezentând accesorii fiscale calculate de la data efectuării fiecărei plăți până la data încasării creanței principale.

Examinând încheierea atacată, Înalta Curte constată următoarele:

Prin ordonanța din data de 22.08.2014 a Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași dată în dosarul de urmărire penală nr. 42/P/2012 s-a dispus: luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând suspecților A., până la concurența sumei de 149.310,72 RON, D., până la concurența sumei de 149.310,72 RON, B., până la concurența sumei de 34.677,87 RON C., până la concurența sumei de 54.725,77 RON, E., până la concurența sumei de 59.907,08 RON, F., până la concurența sumei de 57.774,79 RON și G., până la concurența sumei de 91.535,93 RON și poprirea sumelor de bani, în RON sau valută, existente în conturile acelorași persoane fizice și juridice.

Scopul pentru care măsurile asigurătorii au fost dispuse a fost acela de a se asigura repararea prejudiciului produs prin infracțiuni.

Prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 23.10.2015 a DNA - ST Iași au fost menținute măsurile asigurătorii.

În cursul judecății la instanța de fond, inculpatul A. a achitat creanța principală în sumă totală de 149.310,71 RON către partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Ulterior, partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat că suma totală recuperată prin plată voluntară este de 149.310,72 RON și că creanța principală stabilită a fost recuperată în totalitate, solicitând, însă, ca inculpații să fie obligați în solidar la plata accesoriilor fiscale calculate de la data efectuării plății și până la data încasării creanței principale.

Prin sentința penală nr. 542/2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Iași, secția Penală a dispus condamnarea inculpaților și a părților responsabile civilmente, desființarea în totalitate a înscrisurilor care au stat la baza obținerii subvențiilor și a respins pretențiile civile privind plata accesoriilor solicitate.

Potrivit art. 249 din C. proc. pen., scopul măsurilor asigurătorii este acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

În acest context, Înalta Curte constată că scopul instituirii măsurilor asigurătorii prin ordonanța din data de 22.08.2014 a Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași și menținute prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 23.10.2015 a DNA - ST Iași a fost acela de a se asigura repararea prejudiciului produs prin infracțiuni.

Cum, în cursul judecății la instanța de fond, inculpatul A. a achitat creanța principală în sumă totală de 149.310,71 RON către partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, măsurile asigurătorii nu se mai justifică, deoarece prejudiciul a fost recuperat, scopul luării acestora fiind realizat.

Astfel, scopul măsurilor asigurătorii nu este acela de a priva pe cel cercetat de exercițiul drepturilor sale fundamentale, ci de a ocroti un interes mai presus de interesul personal al acestora, respectiv acela al statului, care, prin măsurile de politică penală adoptate, tinde să protejeze persoana vătămată prin săvârșirea faptelor penale.

Or, măsura are un caracter temporar de împiedicare a înstrăinării bunurilor, astfel încât să poată fi asigurată acoperirea pagubei cauzate prin comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

În acest context, ca urmare a achitării contravalorii prejudiciului, Înalta Curte, în acord cu prima instanță, constată că nu mai subzistă condițiile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii, existând posibilitatea ridicării acestora, iar bunurile scoase de sub măsura indisponibilizării.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 250

2

din C. proc. pen. va respinge, ca nefondată, contestația declarată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva încheierii din data de 04 martie 2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea parte civilă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați A., D., B., C., E., G., Județul Iași și F., Județul Iași, în sumă de câte 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva încheierii din data de 04 martie 2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

Obligă contestatoarea parte civilă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați A., D., B., C., E., G., Județul Iași și F., Județul Iași, în sumă de câte 313 RON, rămân în sarcina statului și se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 aprilie 2022.