ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 190/2022

Ședința publică din data de 24 martie 2022

Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 167/2021 din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în baza art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva executării sentinței penale nr. 112 din 5.08.2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul x/2021, definitivă la 5.08.2021.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 112 din 5.08.2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în baza art. 162 alin. (1) și art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, recunoaște - hotărârea nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, definitivă la data de 31.05.2018, prin care persoana transferabilă A., a fost condamnată la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, prev. de art. 379, 380 r și 4, 383 a, 4 din C. pen. belgian, având corespondent în C. pen. român în infracțiunile de proxenetism, faptă prevăzută și prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. și trafic de persoane, faptă prevăzută și pedepsită de art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 166 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, s-a dispus executarea în România a pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată de instanțele din Belgia, respectiv - Hotărârea nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, definitivă la data de 31.05.2018 și transferul persoanei condamnate A., într-un Penitenciar din România.

În baza art. 166 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei la data rămânerii definitive a sentinței, iar în conformitate cu art. 156 alin. (1) din același act normativ și art. 72 din C. pen. român, a scăzut din pedeapsa de executat perioada deja executată de 365 zile, până la data de 12.09.2019 (dată când a fost efectuat calculul), și de la data de 13.09.2019 la zi.

Curtea a constatat că motivele invocate de către contestatorul A. nu se regăsesc în cele reglementate de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., situația invocată de petent neconstituind o cauză de reducere/stingere a pedepsei închisorii pe care acesta o execută în prezent.

Curtea a observat că petentul contestator a fost condamnat prin sentința penală nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin neapelare la 28.11.2016, la pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune comisă în forma participației improprii, care este concurentă cu fapta acesta pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare prin s.p. nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, recunoscută prin s.p. nr. 112/5.08.2021 a Curții de apel Bacău, pe care acesta o execută în prezent.

S-a mai arătat că potrivit sentinței penale nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, atașată la dosarul cauzei, rezulta că petentul a executat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin această sentință, durata de 9 luni și 25 de zile, în perioada 10.12.2016-5.10.2017.

Curtea a mai observat că sentință definitivă mai sus menționată, a fost desființată prin sentința penală nr. 793/12.05.2017 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 1047/5.12.2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal formulată de contestatorul A., s-au anulat formele de executare emise și s-a dispus punerea de îndată în libertate, iar prin prin sentința penală nr. 1478/3.07.2018 a Judecătoriei Bacău, modificată prin decizia penală nr. 699/21.10.2021 a Curții de Apel Bacău, s-a dispus cu ocazia rejudecării cauzei, încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune comisă în forma participației improprii, pentru comiterea căreia acesta a fost condamnat în primul ciclu procesual, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

În acest context instanța a reținut că cererea petentului de a i deduce perioada executată în intervalul 10.12.2016-5.10.2017, în baza sentinței penale nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău din pedeapsa de pedeapsa de 4 ani închisoare prin sentința penală nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, recunoscută prin sentința penală nr. 112/5.08.2021 a Curții de Apel Bacău, pe care acesta o execută în prezent, cu consecința punerii în libertate a acestuia ca urmare a executării integrale a acestei pedepsei, nu poate fi primită, întrucât intervalul de pedeapsă de 10 luni, a fost executat anterior de contestator, ca urmare a comiterii unei fapte față de care în rejudecare, în cel de al doilea ciclu procesual, s-a constat intervenirea prescripției răspunderii penale, nemaifiind astfel posibilă angajarea răspunderii penale a petentului față de această faptă, pedeapsă de 5 ani închisoare aplicată în primul ciclu procesual fiind astfel anulată.

Dat fiind faptul că față de fapta pentru care contestatorul a fost condamnat anterior redeschiderii procesului penal în condițiile art. 466 din C. proc. pen., a intervenit împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, nemaifiind astfel posibilă aplicarea unei pedepse, curtea a constatat că în această situație, nu este incidentă nicio reglementare legală care să permită computarea din pedeapsa de 4 ani închisoare pe care acesta o execută în baza sentinței penale nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, recunoscută prin sentința penală nr. 112/5.08.2021 a Curții de Apel Bacău, a perioadei de 10 luni executată din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, care a fost ulterior anulată prin sentința penală nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, apreciind că cererea ar fi admisibilă, numai în ipoteza solicitării deducerii duratei măsurilor preventive, în condițiile art. 72 alin. (1) teza a II-a din C. pen., situație care nu este incidentă în speța de față.

Împotriva sentinței penale nr. 167/2021 din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a declarat, în termen, contestație A..

În motivarea scrisă a cererii a invocat, în esență, că fapta prin care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, definitivă la 28.11.2016, la pedeapsa de 5 ani închisoare, din care a executat 300 zile, este concurentă cu fapta pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, recunoscută prin sentința penală nr. 112/5.08.2021 a Curții de apel Bacău, susținând că se impune deducerea perioadei executate din decembrie 2016 până în momentul judecării definitive a cauzei (mai 2018).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 07 februarie 2022, fiind stabilit prim termen la data de 24 martie 2022, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul A. și ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este fondată, urmând a o admite pentru următoarele considerente:

I. Petentul contestator A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin neapelare la 28.11.2016, la pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune comisă în forma participației improprii, prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la art. 215 alin. (1), (2) și 3 din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si a art. 37 lit. b) din C. pen. din 1969.

S-a constat că această infracțiune este concurentă cu infracțiunile ce fac obiectul sentinței penale nr. 1991/22.11.2012 a Judecătoriei Bacău, au fost contopite toate pedepsele stabilite prin cele două hotărâri și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în final 5 ani închisoare.

Condamnatul a fost arestat la data de 10.12.2016.

Prin decizia penală nr. 1047/5.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, a fost desființată sentința penală nr. 793/12.05.2017 a Judecătoriei Bacău și, în rejudecare, s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal formulată de contestatorul A., s-a desființat de drept sentința penală nr. 1238/27.09.2016, s-au anulat formele de executare emise și s-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei condamnate, dacă nu este arestat în altă cauză.

Conform adresei nr. x din 5.10.2017, emisă de Penitenciarul Vaslui, petentul contestator A. a fost pus în libertate la data de 5.10.2017.

Prin decizia penală nr. 699/21.10.2021 a Curții de Apel Bacău a fost desființată sentința penală nr. 1478/3.07.2018 a Judecătoriei Bacău și, în rejudecare, s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. (6) cu referire la art. 16 lit. f) din C. proc. pen., încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune comisă în forma participației improprii, prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 244 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

II. Prin sentința penală nr. 112 din 5.08.2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în baza art. 162 alin. (1) și art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, a fost recunoscută hotărârea nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, definitivă la data de 31.05.2018, prin care persoana transferabilă A., a fost condamnată la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, prev. de art. 379, 380 r și 4, 383 a, 4 din C. pen. belgian, având corespondent în C. pen. român în infracțiunile de proxenetism, faptă prevăzută și prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. și trafic de persoane, faptă prevăzută și pedepsită de art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 166 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată, s-a dispus executarea în România a pedepsei de 4 ani închisoare și transferul persoanei condamnate A., într-un Penitenciar din România.

Urmare a acestei hotărâri, petentul a fost adus în țară la data de 10.01.2022.

Înalta Curte constată că infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism sunt concurente cu infracțiunea de înșelăciune comisă în forma participației improprii pentru care contestatorul a fost condamnat inițial la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 1238/27.09.2016 a Judecătoriei Bacău, sentință prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, astfel cum s-a reținut anterior.

Din această pedeapsă petentul a executat durata de 9 luni și 26 de zile, în perioada 10.12.2016-5.10.2017.

Această hotărâre a fost desființată prin sentința penală nr. 793/12.05.2017 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 1047/5.12.2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, iar ulterior, prin sentința penală nr. 1478/3.07.2018 a Judecătoriei Bacău, modificată prin decizia penală nr. 699/21.10.2021 a Curții de Apel Bacău, s-a dispus încetarea procesului penal întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

Este adevărat că dispozițiile art. 72 din C. pen. se referă la computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, însă potrivit art. 40 alin. (1) și (3) din C. pen. "dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 39 iar dacă infractorul a executat integral sau parțial pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile concurente."

De asemenea, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, în cazul contopirii pedepselor conform alin. (1) - (4) se ține seama și de pedeapsa aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o infracțiune concurentă, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.

În cauza de față, petentul contestator a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni concurente cu cele pentru care a fost condamnat de autoritățile judiciare din Belgia și a executat o parte din pedeapsa aplicată inițial, respectiv 9 luni și 26 de zile, în perioada 10.12.2016-5.10.2017.

Prin Decizia nr. 293 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial Nr. 766 din 20 septembrie 2019, Curtea Constituțională, cu referire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (3) din C. pen., a reținut că "… în cazul în care condamnatul, mai înainte de a avea loc contopirea, a executat total sau parțial pedeapsa stabilită prin hotărârea definitivă anterioară, va avea loc computarea pedepsei executate din cea rezultată, urmând să se execute numai restul de pedeapsă rămas neexecutat."

Prin aceeași decizie s-a mai arătat că:"În doctrină s-a subliniat că "în cazul când, în momentul contopirii, vreo pedeapsă s-a stins altfel decât prin executare (de exemplu, prin grațiere sau prescripție), acea pedeapsă nu se ia în considerare și deci nu se compută din durata pedepsei aplicate pentru concurs; dacă însă din pedeapsa stinsă s-a efectuat în parte executarea, înainte de a fi intervenit cauza de stingere, partea executată se va deduce din pedeapsa comună".

În fapt, astfel cum s-a arătat anterior, petentul contestator a executat 9 luni și 26 de zile pentru săvârșirea unei infracțiuni concurente cu infracțiunile pentru care i-a fost aplicată pedeapsa de 4 ani închisoare de către autoritățile judiciare din Belgia.

În acest sens, Curtea de Apel Bacău a reținut în considerentele deciziei penale nr. 699/21.10.2021 că " instanța de fond a stabilit justificat situația de fapt și existența unor fapte ilicite ale inculpatului…și a stabilit vinovăția inculpatului A., dincolo de orice îndoială. De altfel acesta a recunoscut în totalitate învinuirea adusă aplicându-se procedura simplificată."

Pe cale de consecință, chiar dacă în cauză de față, urmare a intervenirii prescripției, nu mai sunt incidente dispozițiile art. 39 din C. pen., privind contopirea pedepselor, Înalta Curte consideră că se justifică scăderea perioadei executate anterior din pedeapsa aplicată printr-o hotărâre definitivă, în virtutea dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. d) și ale) art. 40 alin. (3) din C. pen., infracțiunile săvârșite de petentul contestator fiind concurente între ele.

O interpretare contrară ar determina executarea separată, chiar partial, a pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, ceea ce legiuitorul nu a avut în intenție, iar intervenirea, ulterior, a prescripției răspunderii penale nu poate crea o situație diferită și defavorabilă persoanei condamnate.

Același raționament a fost avut în vedere și în situația grațierii executării unei pedepse sau al amnistiei intervenite după condamnare, situații în care atât practica judiciară, cât și doctrina au stabilit că, în caz de concurs de infracțiuni, se impune scăderea perioadei executate din pedeapsa amnistiată sau a cărei executare a fost grațiată.

Contrar opiniei primei instanțe, Înalta Curte consideră că lipsa unei reglementări exprese pentru situația concretă dedusă judecății nu împiedică aplicarea, pentru identitate de rațiune, a dispozițiilor art. 40 alin. (3) din C. pen., în condițiile în care, în fapt, petentul contestator a săvârșit mai multe infracțiuni concurente, pentru care i-au fost aplicate pedepse cu închisoarea prin hotărâri definitive, una dintre acestea fiind desființată ulterior în procedura prevăzută de art. 466 și următoarele din C. proc. pen.

Pentru toate aceste considerente,în baza art. 598 alin. Ultim, raportat la art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestația declarată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 167/2021 din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, va desființa sentința contestată și în rejudecare:

Va scădea din pedeapsa de 4 ani aplicată contestatorului prin sentința penală nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, recunoscută prin sentința penală nr. 112/5.08.2021 a Curții de Apel Bacău perioada executată în intervalul 10.12.2016-5.10.2017.

Constatând că, din actele dosarului, rezultă că petentul contestator A. a început executarea pedepsei de 4 ani închisoare în Regatul Belgiei la data de 12.09.2018 și a fost pus în libertate condiționat la data de 2.03.2022, consecință a scăderii, prin prezenta decizie, a perioadei de 9 luni și 26 de zile închisoare, se va constata că această pedeapsă a fost executată în integralitate.

Conform dispozițiilor art. 274 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația declarată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 167/2021 din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Desființează sentința contestată și în rejudecare:

Scade din pedeapsa de 4 ani aplicată contestatorului prin sentința penală nr. P372 din 24.04.2018 a Curții de Apel din Liege, recunoscută prin sentința penală nr. 112/5.08.2021 a Curții de Apel Bacău perioada executată în intervalul 10.12.2016-5.10.2017.

Constată executată pedeapsa în integralitate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 martie 2022.