ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 48/2022

Ședința publică din data de 01 februarie 2022

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 170 din data de 03 decembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, În temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) și d) C. proc. pen., s-a respins ca nefondată contestația la executare declarată de numitul A., în prezent aflat în Penitenciarul Jilava, formulate împotriva sentinței penale nr. 55 din 2.06.2020 a Curții de Apel Bacău în dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Bacău a reținut următoarele:

Potrivit art. 598 alin. 1 C. proc. pen., "contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face într-unul din următoarele cazuri:

"c) când se ivește o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută;"

Curtea a observat că, prin sentința penală nr. 55 din 2.06.2020 a Curții de Apel Bacău în dosarul nr. x/2020, s-a recunoscut sentința penală nr. 51061/2019 pronunțată la data de 05.04.2019 de Tribunalul neerlandez de primă instanță din Bruxeles, Regatul Belgiei, rămasă definitivă la data de 15.05.2019, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor echivalente în legislația națională română de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) C. pen. român, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. român și constituire de grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) C. pen. român, ambele în concurs real de infracțiuni prevăzută de art. 38 alin. (1) C. pen. român.

Din actele depuse la dosarul cauzei, a rezultat că petentul contestator a fost liberat provizoriu în vederea expulzării de către Judecătoria de primă Instanță din B., acest act neechivalând nicidecum cu o liberare condiționată. În realitate, prin actul de la 13.11.2020, s-a admis executarea mandatului european de arestare emis de Judecătoria Piatra Neamț, în baza căruia, alături de recunoaștere, a fost transferat în România, atât pentru executarea pedepsei recunoscute, care expiră în 2022, cât și în baza mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Piatra Neamț.

În aceste condiții, Curtea a apreciat că nu sunt întemeiate susținerile contestatorului că acesta ar fi fost liberat condiționat de către instanța belgiană și că nu există nici un temei de reducere a pedepsei sau vreo nelămurire a sentinței penale împotriva căreia s-a formulat contestație la executare.

Împotriva acestei sentințe penale, contestatorul A. a formulat contestație.

A solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței atacate și, rejudecând, să se dispună admiterea contestației la executare, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., condamnatul fiind liberat condiționat de către instanța din Belgia.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Contestația la executare este un mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârilor penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale.. Dispozițiile art. 598 din C. proc. pen. prevăd în mod expres cazurile în care poate fi promovată contestația la executare, prin a căror limitare legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce privește soluția.

Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În acest sens, Înalta Curte notează că, prin cererea formulată, condamnatul a invocat cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., solicitând, în fapt, anularea recunoașterii mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 55/D din 24.06.2020 emis de instanța belgiană, întrucât în data de 13.11.2020 a intervenit eliberarea condiționată de sub puterea acestui mandat, iar în prezent mai are de executat doar fracțiunea din mandatul de executare a pedepsei de 2 ani închisoare, emis de Judecătoria Piatra Neamț.

Prin sentința penală nr. 55 din 02.06.2020 a Curții de Apel Bacău în dosarul nr. x/2020, s-a recunoscut sentința penală nr. 51061/2019 pronunțată la data de 05.04.2019 de Tribunalul neerlandez de primă instanță din Bruxeles, Regatul Belgiei, rămasă definitivă la data de 15.05.2019, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor echivalente în legislația națională română de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) C. pen. român, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. român și constituire de grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) C. pen. român, ambele în concurs real de infracțiuni prevăzută de art. 38 alin. (1) C. pen. român.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că prin decizia din data de 13.11.2020 emisă de Judecătoria de primă instanță B. s-a dispus liberarea provizorie a persoanei condamnate A. în vederea expulzării de pe teritoriul statului de condamnare, și nu liberarea condiționată a executării pedepsei, astfel cum susține contestatorul prin cererea formulată.

Practic, s-a admis executarea mandatului european de arestare emis de Judecătoria Piatra Neamț, în baza căruia, alături de recunoaștere a fost transferat în România, atât pentru executarea pedepsei recunoscute, cât și în baza mandatului de european de arestare emis de Judecătoria Piatra Neamț.

Mai mult, astfel cum rezultă și din situația executării pedepsei, aflată la dosarul de fond, situație emisă în decembrie 2020, ulterior sentinței penale nr. 55 din data de 02.06.2020, pedeapsa expiră la data de 16.06.2022.

În acest context, Înalta Curte constată pe de o parte că, prin decizia din data de 13.11.2020 a Judecătoriei de primă instanță B. s-a dispus liberarea provizorie a contestatorului A. în vederea expulzării și nu liberarea sa condiționată, iar pe de altă parte că aspectele învederate de persoana condamnată nu se circumscriu noțiunii de "nelămurire cu privire la hotărârea care se execută", sau de "împiedicare la executare", în sensul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 170 din data de 03 decembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 170 din data de 03 decembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 februarie 2022.