ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1045/2021

Ședința publică din data de 21 decembrie 2021

Asupra contestației de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 25 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017, în ceea ce privește măsura asiguratorie, în temeiul art. 250

2

din C. proc. pen., s-au ridicat măsurile asigurătorii instituite de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Iași prin ordonanțele din 23 iulie 2008 asupra bunurilor imobile aparținând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a constatat că, în dosarul de urmărire penală nr. 94/D/P/2006, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Iași a luat următoarele măsuri asigurătorii:

- prin ordonanța din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând S.C. A. S.A., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activitățile ilicite legate de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 207 terenuri în valoare de aproximativ 1.167.048 RON;

- prin ordonanța din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând S.C. B. S.R.L., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activitățile ilicite legate de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 43 terenuri în valoare de aproximativ 243.462 RON;

- prin ordonanța din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând S.C. C. S.R.L., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activitățile ilicite legate de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 111 terenuri în valoare de aproximativ 522.253 RON;

- prin ordonanța din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând S.C. D. S.R.L., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activitățile ilicite legate de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 52 terenuri în valoare de aproximativ 271.546 RON;

Prin rechizitoriul din 27 aprilie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași, au fost trimiși în judecată inculpații:

I. E., pentru săvârșirea infracțiunilor de: 1)"inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că în luna iulie 2002, împreună cu inculpatul F. și cu inculpata G. a constituit un grup infracțional (la care a aderat în luna noiembrie 2003 și inculpatul H.) în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani și a acționat în cadrul acestuia până în luna februarie 2007, având drept atribuții principale: a inițiat circuitele economice și financiare frauduloase, a controlat în fapt, pe parcursul îndeplinirii activității infracționale analizate, vehiculul infracțional S.C. A. S.A; a desemnat-o drept interpus pe inculpata G., a identificat și a negociat preluarea vehiculului infracțional S.C. A. S.A., a făcut demersuri pentru acoperirea urmelor infracționale prin cesionarea S.C. I. S.R.L., a semnat în calitate de "director" unele avize de primire în recepție a "mărfii" livrate cu facturile fictive de la S.C. J. S.R.L. și S.C. K. S.R.L., a dispus înregistrarea în contabilitatea S.C. A. S.A. a facturilor fictive, a pus la dispoziție și a utilizat conturile bancare personale în circuitul prin care se simula plata facturilor emise de către S.C. I. S.R.L., a preluat sume de bani în numerar, provenind din simularea plății facturilor fictive, de la inculpatul H., în vederea reintroducerii acestora în circuitul comercial; 2)"evaziune fiscală" prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (total de 434 acte materiale; 3) "spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 (art. 23 alin. (1) lit. a), b) din Legea 21/1999 la momentul săvârșirii faptelor), constând în aceea că în perioada 2 octombrie 2002-1 noiembrie 2002, acționând în cadrul grupului infracțional, a transferat suma de 83.512,8 RON (provenind din prima rambursare ilegală de TVA, obținută de S.C. A. S.A. ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală), în cadrul mecanismului de simulare a plății facturilor emise de S.C. I. S.R.L., din conturile S.C. I. S.R.L. în conturile personale, de unde a retras-o în numerar și a transferat-o inculpatei G., sprijinind astfel și disimularea originii ilicite efectuată de inculpata G., prin reintroducerea sumei în S.C. A. S.A. cu titlul de "aport asociați" (1 act material de transfer cu privire la suma de 83.512,8 RON); 4)"spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), constând în aceea că în anul 2007 a transferat suma de 260.378 RON (provenind din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală din relațiile S.C. A. S.A. cu S.C. J. S.R.L. și cu S.C. K. S.R.L.) în conturile S.C. B. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. (125.000 RON pe S.C. B. S.R.L. și 135.378 RON pe S.C. D. S.R.L.), disimulând că ar reprezenta "aport asociați", sume de bani utilizate ulterior la achiziția de terenuri agricole, iar obligația de plată a firmei față de asociat a fost stinsă printr-o operațiune de majorare de capital social (1 act material aferent transferului de 125.000 RON pe S.C. B. S.R.L. și 1 act material aferent transferului de 135.378 RON pe S.C. D. S.R.L.).

II. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de: 1) "inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că în luna iulie 2002, împreună cu inculpatul E. și cu inculpata G. a constituit un grup infracțional (la care a aderat în luna noiembrie 2003 și inculpatul H.) în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani și a acționat în cadrul acestuia până în luna februarie 2007, având drept atribuții principale: a inițiat circuitele economice și financiare frauduloase, a controlat în fapt, pe parcursul îndeplinirii activității infracționale analizate, vehiculul infracțional S.C. A. S.A.; a desemnat-o drept interpus pe inculpata G., a identificat și a negociat preluarea vehiculului infracțional S.C. A. S.A., plătind foștilor asociați contravaloarea părților sociale, a făcut demersuri pentru acoperirea urmelor infracționale prin cesionarea S.C. I. S.R.L., a semnat în calitate de "director" unele avize de primire în recepție a "mărfii" livrate cu facturile fictive de la S.C. J. S.R.L. și S.C. K. S.R.L., a dispus înregistrarea în contabilitatea S.C. A. S.A. a facturilor fictive, a pus la dispoziție și a utilizat conturile bancare personale în circuitul prin care se simula plata facturilor emise de către S.C. I. S.R.L., a preluat sume de bani în numerar, provenind din simularea plății facturilor fictive, de la inculpatul H., în vederea reintroducerii acestora în circuitul comercial; 2)"evaziune fiscală" prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (total de 434 acte materiale), 3) "spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale), constând în aceea că în perioada 2007- 2008 a transferat direct sau prin intermediul interpusului L. suma totală de 788.509 RON, cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală din relațiile S.C. A. S.A. cu S.C. J. S.R.L. și cu S.C. K. S.R.L. și a disimulat originea ilicită a acesteia astfel:

- 528.631 RON în conturile S.C. C. S.R.L., prin intermediul fiicei sale L., în perioada 2007-2008 (1 act material cu privire la întreaga sumă), disimulând proveniența acesteia cu titlul de "aport asociat";

- 125.378 RON în conturile S.C. B. S.R.L., în anul 2007 (1 act material cu privire la întreaga sumă), disimulând proveniența acesteia cu titlul de "aport asociat";

- 134.500 RON în conturile S.C. D. S.R.L., în anul 2007 (1 act material cu privire la întreaga sumă), disimulând proveniența acesteia cu titlul de "aport asociat", după care a utilizat sumele de bani la achiziția de terenuri, iar obligația de plată a firmei față de asociat a fost stinsă printr-o operațiune de majorare de capital social;

III. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1)"inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003; 2)"evaziune fiscală" prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (total de 434 acte materiale), 3) "spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale

IV. H., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1) "inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că, în luna noiembrie 2003 a aderat la grupul infracțional constituit de inculpații E., F. și G. în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani și a acționat în cadrul acestuia până în luna februarie 2007, având drept atribuții principale: în calitate de administrator cu procură al firmelor S.C. J. S.R.L. și S.C. K. S.R.L., să furnizeze facturi fiscale către S.C. A. S.A. care nu atestau operațiuni comerciale reale, cunoscând faptul că vor fi utilizate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; în același context al operațiunilor nereale, a primit chitanțe fictive în numerar reprezentând "contravaloarea" facturilor emise, iar sumele de bani primite prin instrumente bancare le-a retras în numerar și le-a remis inculpaților E. și F., pentru a fi reintroduse în circuitul comercial,;

2)"complicitate la evaziune fiscală" prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (429 acte materiale)

3)"spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (1 act material),

Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 instanța de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații F. și G., prin apărător, însușită de apărătorii inculpaților E. și H. și, a constatat că incidența dispozițiilor alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005 nu privește încadrarea juridică a faptei de evaziune fiscală, ci eventuala operațiune de individualizare din perspectiva limitelor de pedeapsă.

Prin sentința penală nr. 46 din 17 martie 2021 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2017 s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 (forma în vigoare la momentul săvâșirii faptelor, incidentă în urma aplicării art. 5 C. pen.) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (2 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.

II. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 (forma în vigoare la momentul săvâșirii faptelor, incidentă în urma aplicării art. 5 C. pen.) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (3 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârșirea infracțiunii de asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.

III. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 (forma în vigoare la momentul săvâșirii faptelor, incidentă în urma aplicării art. 5 C. pen.) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (2 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârșirea infracțiunii de asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.

IV. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 alin. (1) C. pen. 1969 rap. la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 și art. 5 C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. pentru săvârșirea infracțiunii de asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a respins acțiunea civilă exercitată în cauză.

Au fost revocate măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele din 23 iulie 2008 asupra bunurilor imobile aparținând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. .

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Verificând măsurile asigurătorii, din punctul de vedere al dispozițiilor art. 250

2

, C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 250

2

C. proc. pen., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250

1

aplicându-se în mod corespunzător.

În consecință, Curtea a apreciat că măsurile asigurării luate de procuror se mențin și în prezent, impunându-se verificarea periodică a acestora, potrivit disp. art. 250

2

C. proc. pen.. Luarea unor măsuri asigurătorii precum sechestrul este obligatorie pentru infracțiunile de spălare de bani și evaziune fiscală.

În speță, sechestrul a fost dispus de către procuror în cadrul procedurilor penale inițiate împotriva unor terți, S.C. A. S.A., S.C. D. S.R.L. M., S.C. B. S.R.L. Botoșani și S.C. C. S.R.L. nefiind părți la aceste proceduri, măsura asigurătorie fiind justificată de necesitatea de a asigura confiscarea specială ulterioară a sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activitățile ilicite legate de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.

S-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (4) din Cod procedurră penală, măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, instanta supremă a reținut că:"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proportionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, Curtea a reținut că aceasta trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția rezultă atat din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană cat și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)".Cerința proporționalității măsurii asigurătorii cu scopul urmărit care constă în garantarea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a reparării pagubei denotă o legătură între temeiurile care stau la baza instituirii acestora și premisele angajării răspunderii penale sau delictual civile ale persoanei acuzate.

Or, câtă vreme printr-o hotărâre de primă instanță s-a apreciat că faptele imputate nu există sau că acestea nu sunt prevăzute de legea penală, menținerea măsurilor asigurătorii instituite în vederea confiscării sau reparării prejudiciului aferent acestor presupuse fapte nu mai este proporțională cu scopul avut în vedere la momentul luării acestora.

În plus, Curtea a reținut că măsurile asigurătorii au fost instituite în luna iulie 2008, astfel încât o eventuală menținere a acestora după trecerea unui interval de peste 13 ani (mai exact 13 ani și 4 luni), ar determina un caracter excesiv pentru persoanele ale căror bunuri au fost indisponibilizate.

De asemenea, proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, întrucât măsurile asiguratorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor, instituirea sechestrului afectând atributul dispoziției juridice și materiale, proprietarul acestor bunuri pierzând dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

Împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017 a formulat contestație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava.

Contestația a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală sub dosar nr. x/2017 la data de 17.12.2021.

Prin motivele contestației formulate, Ministerul Public a solicitat admiterea contestației declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, desființarea încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava și rejudecând, să se dispună menținerea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanțele din data de 23 iulie 2021.

Preliminar analizării în concret a motivelor formulate în cauză, instanța apreciază ca se impune a fi făcute scurte considerațiuni ce derivă prin instituirea unei măsuri asigurătorii.

Potrivit art. 250 din C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și exigențelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană, atât la luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, cât și pe perioada în care aceasta este menținută, trebuie respectat testul de proporționalitate pentru ca măsura prin durata și scopul Urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe (hotărârea din 2008).

Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată întrucât măsurile asigurătorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile care aparțin inculpatului, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, afectând, atributul dispoziției juridice și materiale, întrucât proprietarul acestor bunuri pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, instanța supremă a reținut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a sefolosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)".

Măsurile asigurătorii au fost definite de doctrină ca fiind măsuri procesuale care constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor unor persoane, pentru ca acestea să nu le înstrăineze până la sfârșitul procesului penal și să devină insolvabile.

Atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracțiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificate în vederea despăgubirii pârtii civile să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins.

Totodată, în ansamblul procedurilor derulate în prezenta cauză, aplicabilitatea prevederilor art. 250

2

din C. proc. pen., se impune a fi amintită durata măsurilor asigurătorii.

Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a ridicat măsurile asigurătorii instituite de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Iași prin ordonanțele din 23 iulie 2008 asupra bunurilor imobile aparținând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. .

În speță, sechestrul a fost dispus de către procuror în cadrul procedurilor penale inițiate împotriva unor terți, S.C. A. S.A., S.C. D. S.R.L. M., S.C. B. S.R.L. Botoșani și S.C. C. S.R.L. care nu erau părți la aceste proceduri, astfel că la acel moment măsura asigurătorie a fost justificată de necesitatea de a asigura confiscarea specială ulterioară a sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activitățile ilicite legate de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.

Pe de altă parte, în cazul de față, este de remarcat faptul că judecata în primă instanță a fost finalizată, Tribunalul Botoșani, prin sentința penală nr. 46 din 17 martie 2021 a dispus achitarea inculpaților și revocarea tuturor măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale.

În acord cu instanța de fond, Înalta Curte, constată că durata efectivă a măsurilor asigurătorii instituite în prezenta cauză este excesivă, în raport, cu durata și evoluția procedurii mai sus arătate, iar consecințele pe care le produc asupra persoanelor ale căror bunuri au fost indisponibilizate depășesc efectele normale ale unei astfel de măsuri.

Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile aparținând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și S.C. D., mai ales din perspectivă chiar nedefinitivă a inexistenței infracțiunii de spălare de bani, întrucât această infracțiune este cea care a evocat și a permis instituirea sechestrului asigurător. Ori, în atare condiții, constată că fapta nu există, potrivit sentinței pronunțată de prima instanță și că sechestrul este excesiv.

De altfel, ca urmare a inexistenței infracțiunii de evaziune fiscală dedusă judecății, subsumată inexistenței premisei pentru infracțiunea de spălare a banilor reprezintă suficiente motive pentru a nu se mai menține sechestrele asigurătorii care au o durată relativ îndelungată în timp, respectiv de peste 10 ani.

Pentru aceste considerente, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte, va respinge, ca nefondată, contestația declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata S.C. A. S.A. BOTOȘANI, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele persoane interesate S.C. C. S.R.L. BOTOȘANI, S.C. B. S.R.L. BOTOȘANI și S.C. D. S.R.L. M., în sumă de câte 79 RON, vor rămân în sarcina statului .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata S.C. A. S.A. BOTOȘANI, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele persoane interesate S.C. C. S.R.L. BOTOȘANI, S.C. B. S.R.L. BOTOȘANI și S.C. D. S.R.L. M., în sumă de câte 79 RON, rămân în sarcina statului și se plătesc din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 decembrie 2021