ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 901/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 901/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 7 aprilie 2021
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 27 ianuarie 2020, pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă sub nr. x/2020, a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, Unitatea Militară 01037 Suceava, prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești privind recalcularea pensiei și actualizarea celor 6 (șase) solde alese pentru calculul pensiei, la data deschiderii drepturilor de pensie (01.02.2017), conform art. 28 alin. (1) din Legea 223/2015 completată cu art. 40 pct. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, transmiterea noilor date Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap. N. (C. pen..S.) pentru revizuirea pensiei sale și punerea în plată a diferențelor rezultate, actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective.
La data de 3 februarie 2020, reclamantul a depus precizări la acțiune, prin care a arătat că solicitarea pe care a formulat-o are în vedere actualizarea pensiei conform soldelor din lunile august și septembrie 2016, având ca bază legislația în vigoare la vremea respectivă.
La data de 26 februarie 2020, pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Apărării Naționale și UM 01037 Vatra Dornei au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii introductivă de instanță, pe cale de excepție, ca fiind inadmisibilă si tardiv formulată, iar pe fondul cauzei ca fiind nefondată.
Tribunalul Botoșani, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 347 din 24 iunie 2020, a admis excepția tardivității acțiunii și, pe cale de consecință, a respins ca tardivă acțiunea formulată de reclamantul A..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A..
Prin decizia nr. 724 din 10 noiembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 347 din 24 iunie 2020 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă (dosar nr. x/2020), a anulat în tot sentința civilă nr. 347/24.06.2020 a Tribunalului Botoșani și, admițând excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, a respins cererea ca inadmisibilă.
În motivare, curtea de apel a reținut, în esență, că atunci când se solicită o modificare a drepturilor de pensie, pensionarul trebuie să se adreseze casei de pensii sectoriale cu o cerere asupra căreia aceasta se pronunță prin decizie.
S-a arătat că această decizie poate fi contestată conform procedurii reglementate de art. 97-art. 99 din Legea nr. 223/2020, mai întâi în procedura administrativă prealabilă, apoi în fața instanței de judecată și, prin urmare, cererea reclamantului de recalculare a pensiei nu este de competența instanțelor judecătorești ci a casei sectoriale de pensii, care este un organ fără activitate jurisdicțională.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, recurentul-reclamant A., solicitând admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată.
Recurentul-reclamant a arătat că potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare:
"Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:(...)". "(2) Pentru militarii, polițiști și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii rezervă/încetării raporturilor de serviciu."
Așadar, conform acestui articol, cele 6 solde alese pentru calculul pensiei trebuiau actualizate, nu doar copiate din statul de plată, cu drepturile de natură salarială avute la data deschiderii drepturilor de pensie. Acest fapt nu s-a materializat, întrucât ordonatorul doar a copiat sumele primite în cele 6 luni alese pentru calculul pensiei, ignorând însăși actualizarea acestora la data deschiderii drepturilor de pensie, cu drepturile salariale deținute în acel moment în care se face actualizarea, care nu fac parte din excepțiile legii, așa cum prevedea legea și așa cum se poate vedea pe decizia de pensionare.
Este vorba de stabilirea pensiei, care se face din soldele alese și actualizate când încă reclamantul era activ, subliniind acest lucru întrucât a văzut că altor colegi care au cerut această actualizare, pe de o parte li s-a spus, într-un mod cu totul eronat, din punctul său de vedere, că actualizarea acestor solde, este unul și același lucru cu actualizarea pensiilor prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015, articol ce se aplică exclusiv persoanelor ce au calitatea de pensionar, deținătoare a unei decizii de pensii, emisă pe baza unui dosar, în care se află și situația soldelor actualizate alese de aceștia, iar pe de altă parte li s-a comunicat de către angajator actualizarea soldelor prevăzută de art. 28 se referă la actualizarea pe verticală a elementelor salariale.
Deși recurentul-reclamant a crezut că angajatorul interpretează și aplică legea unitar, deși eronat, din punctul său de vedere, cum a mai precizat, a aflat că, acesta face aplicare preferențială a legii, aplicând-o doar anumitor persoane, doar elementelor salariale care cred dumnealor că se actualizează și, în care fac actualizarea pe orizontală, așa cum prevede și legea numai cum și cui consideră dumnealor.
Conform bazei de calcul a pensiei sale, se poate observa cu ușurință că, deși în ultimele 4 luni de activitate a primit o nouă gradație, ca urmare a îndeplinirii stagiului complet de activitate pentru obținerea acesteia și deși este un element salarial al soldei funcției de bază al unui angajat, ordonatorul nu i-a actualizat această gradație în lunile alese, copiind soldele așa cum au fost plătite fără a face actualizarea acestora așa cum prevede legea, refuzând recunoașterea unui drept câștigat, respectiv al vechimii efective în muncă.
Dacă se întreabă cineva de ce nu a făcut această cerere în acest timp, recurentul subliniază că nu a avut dovezi scrise că același ordonator face aplicare preferențială a legii, până de curând.
Dar foști colegi ai săi cu care mai ține legătura, i-au arătat atât răspunsurile de la angajator și C. pen..S. care spuneau că actualizarea soldelor este tot una cu actualizarea pensiei, dar și dovezi că altora li s-a făcut această actualizare prevăzută de lege și pentru o zi în care au prins o majorare a unui element salarial din solda funcției de bază și care, ca și în cazul său, nu face parte din excepțiile prevăzute de lege.
Așa cum arată inclusiv juristul instituției, într-o intervenție într-o acțiune pe rol a unor colegi, angajatorul face confuzie între: actualizarea bazei de calcul. conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat care este o operațiune prealabilă stabilirii/recalculării pensiei și actualizarea cuantumului pensiilor militare care se referă exclusiv, la drepturi de pensie deja stabilite în temeiul art. 60 din Legea 223/2015.
Totodată, recurentul-reclamant a susținut că a contactat în nenumărate rânduri atât telefonic cât și personal persoanele juridice îndreptățite prin lege să facă aceste revizuiri și actualizări a pensiei militare a acestuia, fiind nevoit ca în cele din urmă să întocmească și să trimită o plângere prealabilă angajatorului dar termenul de răspuns al acestuia poate depăși termenul general de prescripție și, în consecință, a înaintat și o cerere care, în cazul în care angajatorul își recunoaște greșeala și o repară în conformitate cu legea, va renunța în scris la prezenta acțiune și implicit la judecarea cauzei.
Recurentul a arătat și că a fost încadrat în cadrul U.M. 01037 Vatra Dornei, județul Suceava, pe funcția de Comandant Companie, drept urmare a întocmit și trimis o cerere către comandantul U.M. 01037 Vatra Dornei prin care l-a rugat să dispună actualizarea cuantumului pensiei sale la data deschiderii dreptului la pensie, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, activitate pe care a neglijat să o desfășoare în beneficiul său din interpretarea în mod eronat a legislației în vigoare la data de 0l.02.2017, dată la care a fost trecut direct în retragere.
A menționat în respectiva cerere că a beneficiat de ultima gradație ca vechime începând cu luna octombrie a anului 2016. Actualizarea vizează întocmai această majorare a soldei, care s-a aplicat doar pentru 4 luni din baza de calcul a cuantumului soldei. După efectuarea acestei operațiuni, a rugat comanda U.M. 01037 Vatra Dornei să trimită documentația aferentă către Casa Sectorială de Pensii a M.Ap. N. cu modificările survenite în dosarul de pensie al acestuia pentru revizuire și actualizare acestei pensii conform legislației.
S-a specificat în respectiva cerere că reprezintă și procedură prealabilă în vederea deschiderii unei acțiuni la instanța de judecată competentă să soluționeze cauza în cazul unui răspuns nefavorabil, mai exact la Tribunalul Botoșani.
În baza principiului nediscriminării, a legilor arătate, a Constituției României, recurentul-reclamant a solicitat admiterea cererii sale.
În drept, s-au invocat dispozițiile: Legea nr. 223/2015, art. 28 alin. (1) cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 90-96 și următoarele; Legea nr. 284/2010, art. 67 și următoarele; Constituția României cu privire la interzicerea discriminării și respectarea legilor internaționale cu privire la drepturile fundamentale umane; Legea nr. 53/2003 din 24 ianuarie 2003 cu modificările și completările ulterioare, Codul Muncii.
Intimații-pârâți MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE au depus întâmpinări prin care au invocat excepția nulității recursului.
Analizând excepția nulității recursului, Înalta Curte constată că este întemeiată și, în raport de reglementarea cuprinsă în art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula cererea de recurs, pentru următoarele argumente:
Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din același Cod, "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Așadar, din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerința nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.
În calea extraordinară de atac a recursului controlul de legalitate nu poate fi exercitat decât în măsura în care argumentele părții prin care este exprimată nemulțumirea față de soluția adoptată în apel se circumscriu motivelor de recurs prevăzute, astfel cum s-a menționat în dispozițiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Din interpretarea acestor norme, rezultă că nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivelor de recurs, iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestora, în sensul formulării de critici pertinente ale deciziei ce formează obiectul recursului.
În speță, din expunerea criticilor aduse deciziei recurate, rezultă că nu au fost invocate motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar criticile la adresa deciziei recurate nu au legătură cu argumentele reținute în motivarea deciziei recurate.
Cererea de recurs conține, până la identitate, aceleași argumente cu cele ale cererii de apel, recurentul modificând în conținutul cererii de recurs doar mențiunea referitoare la hotărârea atacată.
Prin criticile invocate în cererea de recurs recurentul-reclamant și-a exprimat nemulțumirea privind modul de stabilire a situației de fapt prin raportare la probele administrate, însă dezvoltarea acestora nu permite încadrarea și analizarea din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de lege, motiv pentru care nu pot fi reținute ca și critici de nelegalitate.
În calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel.
Prin urmare, se reține că susținerile recurentului se referă la chestiuni de fond ale cauzei, criticile vizând soluția pronunțată de prima instanță, iar nu la soluția instanței de apel și argumentele acestei instanțe, prin care a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești și a respins cererea reclamantului ca inadmisibilă, motivat de faptul că acesta nu a respectat procedura administrativă prealabilă, cererea sa fiind de competența casei sectoriale de pensii, care este un organ fără activitate jurisdicțională.
În consecință, fără să combată în vreun fel argumentele instanței de apel și fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii de atac a recursului.
Pentru aceste argumente, constatând că recurentul-reclamant nu s-a conformat obligației reglementate de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 488 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 724 din 10 noiembrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 724 din 10 noiembrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2021.