ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 821/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 27 septembrie 2019 pe rolul Tribunalului Teleorman, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. prin administrator special C., încadrarea în grupa I de muncă.

Prin sentința civilă nr. 9 din 14 ianuarie 2020, Tribunalul Teleorman, secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A..

Prin decizia civilă nr. 3158 din 1 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins apelul formulat de reclamantă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A., solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autoarea căii de atac susține că instanța de apel a încălcat și a aplicat greșit normele de drept material edictate de Ordinul MMPS nr. 50/1990 și de Ordinul MMPS nr. 333/1995 atunci când a reținut ca fiind corectă încadrarea recurentei în grupa II de muncă în loc de grupa I, astfel cum a solicitat aceasta.

Recurenta-reclamantă și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, reține următoarele:

Recursul vizează decizia civilă nr. 3158 din 1 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale prin care s-a respins apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 9 din 14 ianuarie 2020 pronunțată de Tribunalul Teleorman într-un litigiu având ca obiect încadrarea reclamantei în grupa I de muncă. Instanța supremă reține că decizia recurată a fost pronunțată în cadrul unei acțiuni din materia litigiilor de muncă, în calea de atac a apelului.

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are și valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și dând eficiență prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 3158 din 1 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 3158 din 1 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2021.