ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2797/2021

Ședința publică din data de 16 decembrie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1707 din data de 23.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 4906 din data de 18.09.2019 și împotriva încheierii de ședință din data de 18.09.2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatele Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Locală de Pensii Sector 4.

Împotriva deciziei civile nr. 1707/23.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, a formulat cerere de revizuire, înregistrată sub nr. x/2020 la Curtea de Apel București, secția a VII-a, revizuienta A..

Analizând cererea de revizuire formulată, din perspectiva art. 513 alin. (3) C. proc. civ., în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., împotriva deciziei civile nr. 1707 din data de 23.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta A., prin care a solicitat admiterea recursului, soluționarea favorabilă a celor solicitate, care să conducă la acordarea pensiei de la data 01.02.2016 și valorificarea tuturor drepturilor legitime.

La termenul din 16 decembrie 2021, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată de instanță, din oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a respins calea extraordinară de atac ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Obiectul cauzei de față este reprezentat de cererea de recurs formulată împotriva deciziei civile nr. 5008/16.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a, în dosarul nr. x/2020.

Prin decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., împotriva deciziei civile nr. 1707 din data de 23.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.

În acest cadru - al analizei asupra admisibilității căii de atac a recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a, prin care a fost soluționată o cerere de revizuire, Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată doar în condițiile și cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

În cauză, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a, în dosar nr. x/2020, are caracter definitiv, fiind pronunțată în soluționarea unui cereri de revizuire.

Decizia nr. 5008 din 16 decembrie 2020. a aceleiași curți de apel, prin care a fost soluționată cererea de revizuire, ce face obiectul prezentului recurs, fiind supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, este o hotărâre definitivă.

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Dreptul de a exercita o cale de atac este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiași hotărâri, deci nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.

Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează în temeiul art. 457 C. proc. civ. să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatele-pârâte CASA de PENSII a MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și CASA LOCALĂ de PENSII SECTOR 4.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2021.