ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2791/2021

Ședința publică din data de 16 decembrie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 iunie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale în baza dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a suspendat judecata apelului formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin împotriva sentinței civile nr. 1434 din 11.12.2020 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2020 în contradictoriu cu reclamantul A., până la introducerea în cauză a moștenitorilor. A stabilit termen pentru verificarea măsurii suspendării la data de 15.12.2021.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin.

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 414-415 C. proc. civ.

În motivarea în fapt a recursului, recurenta a contestat dispunerea măsurii suspendării judecății, întrucât aceasta este de natură să prejudicieze partea ca urmare a tergiversării procesului și ulterior a perimării acestuia.

Recurenta susține că măsura care se impunea a fi luată era acordarea unui termen de judecată în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, reține următoarele considerente:

În speța supusă analizei, se constată că judecata apelului declarat de pârâta Casa de Pensii Caraș-Severin împotriva sentinței civile nr. 1434 din 11 decembrie 2020 a Tribunalului Caraș-Severin, a fost suspendată în data de 15 iunie 2021, ca urmare a decesului reclamantului A..

În caz de deces a uneia dintre părțile litigante, conform dispozițiilor art. 412 alin. (1) C. proc. civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moștenitorilor.

Conform acestui text de lege judecarea cauzelor se suspendă de drept prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora.

Așadar textul instituie obligativitatea suspendării cauzei în cazul decesului uneia din părți în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor acesteia, străini de proces, în scopul de a se evita pronunțarea unei hotărâri judecătorești în contradictoriu cu persoana care, prin deces, a pierdut capacitatea procesuală de folosință.

Suspendarea judecății pentru acest motiv intervine de drept, atunci când instanța constată că sunt întrunite cerințele legale.

Astfel, la data de 14 iunie 2021 Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a primit la dosarul cauzei dovada decesului intimatului-reclamant A..

Întrucât nicio parte nu a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor, instanța de apel a constatat îndeplinirea condițiilor legale privind incidența suspendării de drept a cauzei în temeiul art. 412 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că obligația indicării moștenitorilor sau, când aceștia nu sunt cunoscuți, obligația efectuării demersurilor legale în vederea aflării acestora, este o obligație stabilită în sarcina părților dosarului.

Neîndeplinirea acesteia împiedică instanța să procedeze la soluționarea pe fond a cauzei întrucât nu este lămurită o condiție esențială a procesului civil și anume: cadrul procesual.

În aceste condiții, susținerile recurentei-pârâte că prin dispunerea măsurii suspendării judecății se tinde la tergiversarea procesului, nu sunt apte să conducă la concluzia că încheierea prin care a fost suspendată cauza în temeiul art. 412 alin. (1) C. proc. civ. este nelegală. Și aceasta deoarece, astfel cum s-a arătat, instanța nu poate păși la soluționarea dosarului înainte de stabilirea cadrului procesual, obligație care incumbă părților litigante.

De asemenea, prin dispozițiile art. 11 C. proc. civ., se statuează, cu privire la îndatorirea terților de a sprijini, în condițiile legii, realizarea justiției, fapt care presupune prezentarea de informații, în vederea clarificării stadiului procedurii succesorale și a statua cu privire la cadrul procesual în care urmează să se desfășoare judecata.

În această situație, dacă informațiile oferite de părțile litigante nu sunt satisfăcătoare, revine instanței de judecată îndatorirea de a solicita informații suplimentare de la terții care le dețin, pentru a statua, în conformitate cu dispozițiile legale, cu privire la impedimentele procedurale intervenite pe parcursul procesului.

În acest context se constată că partea interesată nu a făcut dovada demersurilor necesare și posibile din punct de vedere al poziției sale procesuale, pentru a identifica succesibilii persoanei decedate, în scopul continuării judecății.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ de PENSII CARAȘ-SEVERIN împotriva încheierii din 15 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ de PENSII CARAȘ-SEVERIN împotriva încheierii din 15 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. - pe numele moștenirii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2021.