ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 711/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 711/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 24 martie 2021
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Reclamantul A. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 277 din 27 martie 2020 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, având ca obiect recalculare pensie.
Pe parcursul soluționării apelului, constatând că pretențiile reclamantului din prezenta cauză fac obiect de analiză și în dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Timiș, dosar în care s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, prin încheierea pronunțată la 23 ianuarie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 277 din 27 martie 2020, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2019, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Timiș.
Fără a-și încadra criticile în temeiul de drept al art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., A. a declarat recurs împotriva încheierii din 23 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, exprimându-și, în esență, dezacordul privitor la măsura suspendării judecării dosarului potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ. și învederând că nu dispune de banii necesari efectuării expertizei.
Intimata Casa Județeană de Pensii Timiș nu a formulat întâmpinare.
Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Deși recurentul nu indicat temeiul de drept al căii de atac exercitate, se constată că anumite critici pot fi încadrate în pct. 5 al art. 488 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când, prin aceasta, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.
Însă acest motiv de casare nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Dispozițiile legale sus-menționate reglementează un caz de suspendare facultativă a judecării unei cauze, ce intervine atunci când sunt îndeplinite cumulativ cerințele ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces să facă obiectul unei alte judecăți, în curs de derulare, pe rolul unei instanței judecătorești.
În cauză, suspendarea judecării cauzei de către Curtea de Apel Timișoara a fost apreciată ca necesară în raport de existența pe rolul instanțelor a unui alt dosar, apreciindu-se că soluția ce va fi pronunțată ar putea avea înrâurire cu privire la dezlegarea pricinii supuse judecății.
Astfel, Curtea de Apel Timișoara a constatat că pretențiile reclamantului din prezenta cauză fac obiect de analiză și în dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Timiș, dosar în care instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Prin urmare, dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. au fost corect analizate și aplicate de către Curtea de Apel Timișoara, susținerile recurentului în sensul că nu dispune de banii necesari efectuării expertizei neputând atrage nicio analiză în ceea ce privește legalitatea încheierii de suspendare.
Este de reținut că instituția suspendării legale facultative reglementată de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este o instituție deosebit de utilă pentru realizarea unei optime administrări a justiției, de natură să preîntâmpine pronunțarea unor hotărâri greșite, în raport de alte constatări făcute pe cale judecătorească, sau a unor hotărâri contradictorii.
Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 23 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 23 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2021.