ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2787/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2787/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 16 decembrie 2021
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Brăila la 21.03.2019 sub nr. x/2019 reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. S.P.R.L. a chemat în judecată pe pârâta C. S.R.L. pentru ca în contradictoriu cu aceasta să se constate nelegalitatea denunțării unilaterale a contractelor de distribuție și servire pentru brandurile D., E. și F. încheiate între părți și să fie obligată pârâta la plata contravalorii prejudiciului suferit ca urmare a denunțării contractelor.
Tribunalul Brăila, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 259/FCA/2019 din 25 iunie 2019 a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov, secția Civilă.
Prin sentința civilă nr. 3302/13.11.2020 pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă s-au respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și excepția lipsei capacității procesuale de folosință, ca neîntemeiate; s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L. ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL și prin administrator special G., prin care a solicitat anularea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe; cu cheltuieli de judecată.
Intimata C. S.R.L. a formulat întâmpinare și apel incident.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului, arătând că apelanta și-a precizat în mod expres acțiunea exclusiv la răspunderea contractuală, însă aceasta nu este parte în raportul juridic obligațional rezultat din contractul de distribuție încheiat între C. și A. S.R.L., societate radiată în procedura insolvenței. S-a arătat că nu au aplicabilitate în cauză prevederile art. 237 din Legea nr. 31/1990, deoarece lichidarea societății A. a avut loc în procedura insolvenței și că apelanta nu este continuatoarea în drepturi a acestei societăți, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Prin apelul incident declarat împotriva încheierilor de ședință din datele de 28.07.2020 și 06.08.2020, s-a solicitat ca, în ipoteza admiterii apelului principal, să se dispună anularea soluției în ceea ce privește exceptarea de la plata taxei judiciare de timbru și să se dispună obligarea apelantei la achitarea taxei în raport de valoarea pretențiilor deduse judecății, având în vedere că litigiul de față este unul de drept comun, nefiind circumscris ipotezei prevăzute de art. 115 din Legea nr. 85/2014.
Examinând sentința civilă apelată prin prisma criticilor invocate prin cererea de apel, conform art. 479 alin. (1) C. proc. civ., Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, prin decizia civilă nr. 727/A/2021 din 21 aprilie 2021 a respins apelul principal declarat de apelanta-reclamantă A. S.R.L., prin administrator special G. și prin lichidator judiciar B. SPRL, împotriva sentinței civile nr. 3302/13.11.2020 pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă în contradictoriu cu apelanta-pârâtă C. S.R.L., ca nefondat.
A respins apelul incident declarat de apelanta-pârâtă C. S.R.L. împotriva încheierii din data de 28.07.2020, a încheierii din data de 06.08.2020 și a sentinței civile nr. 3302/13.11.2020 pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția Civilă în contradictoriu cu apelanta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL, ca rămas fără obiect.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantă A. S.R.L., prin administrator special G. și prin lichidator judiciar B. SPRL, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare, în temeiul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
În esență, recurenta-reclamantă a apreciat că în mod greșit instanța de apel a menținut soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale active.
În combaterea recursului, intimata-pârâtă C. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La data de 17 noiembrie 2021, fostul lichidator judiciar B. SPRL al debitoarei A. S.R.L. a învederat instanței că prin sentința civilă nr. 204/01.06.2021 pronunțată în dosarul de faliment nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Brăila, publicată în BPI nr. 12016/08.07.2021, a fost dispusă închiderea procedurii de faliment față de debitoarea A. S.R.L..
. Cu întâietate, la termenul de judecată de la 16 februarie 2021, Înalta Curte a luat în examinare excepția lipsei capacității procesuale de folosință a societății recurente, invocată din oficiu, iar la temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. a reținut:
Prin sentința civilă nr. 204/01.06.2021 pronunțată în dosarul de faliment nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Brăila, instanța de judecata a dispus închiderea procedurii insolventei fata de debitoarea A. S.R.L., descărcarea lichidatorului de orice îndatoriri ori responsabilități fata de procedura, si radierea debitoarei din Oficiul Registrului Comerțului, notificând aceasta instituție pentru efectuarea mențiunii corespunzătoare.
Sentința civila nr. 204/01.07.2021 pronunțata in dosarul cu nr. x/2016 ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a rămas definitiva, prin neapelare.
În speță, recurenta-reclamantă este o societate comercială înființată în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și supusă înregistrării în registrul comerțului conform Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului. Această societate și-a încetat existența ca urmare a radierii ei din registrul comerțului în urma desfășurării procedurii insolvenței.
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. În acest sens, art. 56 alin. (1) C. proc. civ. prevede că orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
În cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosință începe, potrivit art. 205 din C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009, de la data înregistrării lor și durează atâta timp cât persoana juridică se află în ființă.
Art. 244 din același act normativ prevede că persoana juridică încetează, după caz, prin constatarea ori declararea nulității, prin fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desființare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege, iar conform art. 251, persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise, astfel că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosința a societății recurente-reclamante și respingerea recursului declarat de reclamantă ca fiind formulat de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.
În concluzie, întrucât pârâta nu mai este în ființă ca persoană juridică, Înalta Curte va admite excepția și va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 727 A/2021 din 21 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă ca fiind formulat de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință.
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 727 A/2021 din 21 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. S.R.L. ca fiind formulat de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2021.