ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2745/2021

HOTĂRÂRE

15.12.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2745/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 15 decembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020*, și cererea conexă nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie.

La primul termen de judecată din 28 mai 2021 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale.

Prin sentința civilă nr. 4875 din 25 iunie 2021, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale a instantei și a declinat competența de solutionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII, în favoarea Tribunalului Valcea.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că, prin cererea dedusă judecății, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, actualizarea pensiei de serviciu și plata diferențelor de drepturi de pensie.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, instanța a reținut că devin incidente dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

De asemenea, s-a apreciat ca fiind incidente și dispozițiile art. 102 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat potrivit cărora:

"Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul".

Raportat la împrejurarea că domiciliul reclamantului se regăsește în circumscripția Tribunalului Vâlcea, s-a reținut că Tribunalul București nu este competent din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Primind dosarul, Tribunalul Vâlcea a reținut, în esență, că, în raport cu prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și dispozițiile art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și față de domiciliul menționat în copia cărții de identitate a reclamantului aflată la dosar, Tribunalul București este instanța căreia îi revine competența teritorială de soluționare a litigiului.

Așa fiind, prin sentința civilă nr. 2303 din 22 octombrie 2021 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII, a învestit instanța cu o cerere având ca obiect recalculare pensie.

Conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

"Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul." Alineatul 2 al aceluiași text legal prevede că "Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Totodată, potrivit art. 102 din Legeanr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Raportat la obiectul acțiunii, coroborând dispozițiile legale evocate se reține că, în speță, competența teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, instanțele aflate în conflict având păreri divergente cu privire la stabilirea acestuia.

Înalta Curte subliniază că potrivit art. 91 C. civ.:

"dovada domiciliului se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate".

Se constată că, la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată (21 septembrie 2020), reclamantul avea stabilit domiciliul pe raza municipiului București, acesta depunând o copie a actului de identitate, CI seria x nr. x, eliberată la 25.09.2018, cu termen de valabilitate până la data de 26.12.2078 .

Astfel, întrucât competența teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, iar înscrisurile depuse atestă faptul că acesta se află în București, Înata Curte de Casație și Justiție constată că Tribunalul București este instanța căreia îi revine competența teritorială de soluționare a cererii deduse judecății.

În raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.