ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1421/2021

HOTĂRÂRE

09.06.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1421/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 9 iunie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 27 octombrie 2020 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub număr de dosar x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Prahova pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la actualizarea pensiei în temeiul art. 425 din legea nr. 83/2015 începând cu ianuarie 2016 și până în anul 2020, obligarea pârâtei la emiterea câte unei decizii de pensie pentru fiecare dintre actualizări, precum și la plata diferențelor rezultate din 5 actualizări succesive ale pensiei și pensia efectiv încasată începând cu data de 1.01.2016 până la data punerii în plată a pensiei astfel actualizată, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 425 din legea nr. 83/2015, art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2016, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2017, art. I din O.U.G. nr. 59/2017 și art. 107 din Legea nr. 263/010.

Prin sentința civilă nr. 513 din 27 ianuarie 2021, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență teritorială și, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ. raportat la art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Prahova, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cererile îndreptate împotriva Casei Naționale de Pensii Publice, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Din prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. rezultă că "necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura".

Având în vedere că domiciliul reclamantului se află în județul Prahova, potrivit cărții de identitate depuse la dosar, iar prin prezenta acțiune se solicită actualizarea pensiei stabilită de Casa Județeană de Pensii Prahova, în temeiul art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, tribunalul a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Prahova, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Primind dosarul, Tribunalul Prahova a reținut, în esență, că, în raport cu dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în materia asigurărilor sociale, competența teritorială a instanței se stabilește în favoarea tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul reclamantul la data înregistrării acțiunii.

Constatându-se că anterior formulării prezentei cereri de chemare în judecată, reclamantul și-a stabilit domiciliul pe raza municipiului București, s-a reținut că Tribunalul București este instanța căreia îi revine competența teritorială de soluționare a litigiului.

Așa fiind, prin sentința civilă nr. 1366 din 23 aprilie 2021 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Prahova, a învestit instanța cu o cerere având ca obiect recalculare pensie.

Conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

"Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul." Alineatul 2 al aceluiași text legal prevede că "Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Raportat la obiectul acțiunii, coroborând dispozițiile legale evocate se reține că, în speță, competența teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, instanțele aflate în conflict având păreri divergente cu privire la stabilirea acestuia.

Înalta Curte subliniază că, potrivit art. 91 C. civ.:

"dovada domiciliului se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate".

Se constată că, anterior formulării prezentei cereri de chemare în judecată (27 octombrie 2020), reclamantul și-a stabilit domiciliul pe raza municipiului București, acesta depunând o copie după noul act de identitate, respectiv CI seria x nr. x, eliberată la 18.09.2020, cu termen de valabilitate până la data de 05.11.2080 .

Totodată, se reține că reclamantul a indicat în cuprinsul cererii introductive, faptul că are domiciliul pe raza municipiului București, iar potrivit art. 87 C. civ.:

"Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Astfel, întrucât competența teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, iar înscrisurile depuse atestă faptul că acesta se află în București, Înata Curte constată că Tribunalul București este instanța căreia îi revine competența teritorială de soluționare a cererii deduse judecății.

În raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.