ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.11.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2450/2021

HOTĂRÂRE
16.11.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2450/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București - Casa Teritorială de Pensii Sector 5 București, a solicitat anularea Deciziei nr. 218932/18.01.2021 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie cu respectarea principiului contributivității și a drepturilor salariale evidențiate în cartea de muncă, precum și în Adeverința nr. x/10.02.2021 emisă de Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02405 Pitești, din care rezultă totalitatea veniturilor de care a beneficiat în perioada 1986-1995 și pentru care angajatorul a calculat, reținut și virat CASS; de asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata pensiei astfel cum rezultă ca urmare a recalculării în raport de valoarea sporurilor identificate în Adeverința nr. x/10.02.2021, actualizată cu dobânda legală aplicată la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3971/02.06.2021 Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza la Tribunalul Prahova, pe motiv că reședința reclamantei, la momentul sesizării instanței, era în jud. Prahova, Orașul Slănic.

Cauza a fost înaintată Tribunalului Prahova, secția I civilă, fiind înregistrată sub același număr de dosar la data de 24.06.2021, și această instanță invocând excepția necompetenței sale teritoriale.

Prin sentința civilă nr. 2233/22.09.2021, Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sesizând, totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență.

În motivarea soluției de declinare, s-a arătat că, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Potrivit copiei cărții de identitate, reclamanta domiciliază în București, acesta învederând instanței că locuiește efectiv în București, context în care, reședința menționată pe raza jud. Prahova nu este de natură să atragă competența teritorială a Tribunalului Prahova, fiind aplicabile dispozițiile art. 87 din C. civ., care determină ca instanța competentă să fie Tribunalul București.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 6 octombrie 2021.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Competența teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive, care prezintă anumite particularități în ceea ce privește posibilitatea de invocare a excepției de necompetență.

Cu toate acestea, sunt situații în care legiuitorul a instituit regula ca doar unele instanțe, anume prevăzute, să soluționeze în exclusivitate litigiile expres determinate de lege.

Dacă în cazul încălcării normelor de competență teritorială, în afară de cea exclusivă, excepția de necompetență de ordine privată (relativă) poate fi invocată doar de către pârât și numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, conform art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., în cazul normelor de competență teritorială absolută o asemenea posibilitate nu mai subzistă.

Litigiul pendinte este unul de asigurări sociale, iar art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 statuează ritos că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Prin raportare la acest text normativ, reclamanta, care are domiciliul în București, a introdus cererea de chemare în judecată la Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. De altfel, la termenul de judecată din 22 septembrie 2021, stabilit de Tribunalul Prahova, când a și depus, prin reprezentant, copia cărții de identitate, reclamanta a precizat faptul că locuiește efectiv în București, la domiciliul indicat în actul său de identitate, la adresa de reședință venind doar ocazional.

Prin urmare, indiferent de faptul că reședința reclamantei este în altă localitate (din jud. Prahova), competența teritorială de soluționare a cererii de chemare în judecată prin care aceasta a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului București - Casa Teritorială de Pensii Sector 5 București să emită o nouă decizie de pensie, cu respectarea principiului contributivității și a drepturilor salariale evidențiate în cartea de muncă, precum și în Adeverința nr. x/10.02.2021 emisă de Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02405 Pitești, urmare anulării Deciziei nr. 218932/18.01.2021, aparține tribunalului de la domiciliul părții reclamante.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1421/2021
Ședința publică din data de 9 iunie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 27 octombrie 2020 pe rolul Tribunalului Bucur
ÎCCJ 2022-09-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1653/2022
Ședința publică din data de 20 septembrie 2022 Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Prin contestația înregistrată la 18 septembrie 2020, pe rolul Tribunalului Bucur
ÎCCJ 2021-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2308/2021
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte
ÎCCJ 2023-09-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1667/2023
Ședința publică din data de 20 septembrie 2023 Asupra recursului de față, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 8 octombrie 2019 pe rolul Judecătoriei Sector 5 București, reclamantul A.
ÎCCJ 2024-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1014/2024
Ședința publică din data de 14 mai 2024 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
Sursă