ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 728/2021

HOTĂRÂRE

24.03.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 728/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 24 martie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub numărul de dosar x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții CENTRUL MEDICAL DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT AMBULATORIU "DR NICOLAE KRETZULESCU" și CENTRUL MEDICAL DÂMBOVIȚA AL MAI, solicitand ca: primul pârât să fie obligat să îi plătească suma de 284,04 RON reprezentând contravaloarea medicamentelor pentru lunile februarie- aprilie 2020 ce va fi indexată lunar cu indicele de inflație și la care se va calcula și dobânda legală penalizatoare, începând cu data introducerii acțiunii, al doilea pârât să fie obligat să îi emită rețetă electronică pentru toate medicamentele prescrise pe denumire comercială de către cei doi medici specialiști în cardiologie și urologie.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că a lucrat ca polițist în Inspectoratul de Poliție al județului Dâmbovița, în prezent fiind polițist pensionat, așa cum rezultă din decizia de pensionare nr. x din data de 24.11.1999, pe care o anexează la cerere. In luna ianuarie 2020 a fost planificat și s-a prezentat la medicul de familie în ziua de 30.01.2020, care i-a eliberat rețetele pentru medicamentele prescrise, însă pe denumire comună internațională (DCI) și a refuzat să respecte recomandarea celor doi medici specialiști în cardiologie și urologie de a-i prescrie medicamente pe denumire comercială, așa cum aceștia i-au recomandat prin scrisorile medicale. Cu rețeta eliberată s-a prezentat la farmacia S.C. B. S.R.L., farmacie agreată de Centrul Medical care are contract cu Casa OPSNAJ si MAI, unde, pentru a i se elibera medicamentele, a fost nevoit să plătească o diferență de valoare de 284,04 RON. In ziua de 30.01.2020 a trimis la sediul Centrului Medical Dâmbovița al MAI pentru pârât cererea tip prin care a solicitat ca pârâtul CMDTA să aprobe decontarea contribuției personale din contravaloarea medicamentelor achiziționate.

Cu privire la prezentul litigiu, reclamantul a apreciat că acesta este un litigiu care are ca obiect drepturi de asigurări sociale și că pentru a te adresa instanței de judecată, legea nu prevede nicio procedură prealabilă.

În drept, reclamantul invocă art. 38 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 677/2003, emisă în aplicarea Legii nr. 360/2002, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Prin sentința civilă nr. 1263 din 29.09.2020, urmare a admiterii excepției de necompetență teritorială, Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

S-a reținut că acțiunea a fost întemeiată de reclamant pe principiile legislației de asigurări sociale, aspect necombătut de pârâtă (prin neinvocarea unor excepții privind competența funcțională), invocând nerespectarea un drept social, conferit în calitate de pensionar fost polițist, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, astfel încât suntem în prezența unui litigiu de asigurări sociale.

Or, potrivit dispozițiilor capitolului VIII al Legii nr. 263/2010, intitulat jurisdicția asigurărilor sociale, cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul, iar celelalte cereri, cum este și cazul prezentei, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul (art. 154 alin. (2) din actul normativ menționat).

Deoarece în cauză pârâtul are sediul în București, instanța a apreciat că revine competența teritorială de soluționare a cauzei Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. de dosar x/2020

La termenul de judecată din data de 09.12.2020, Tribunalul București a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, reținând, din interpretarea dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 360/2002 coroborate cu cele ale art. 104 din Legea nr. 223/2015 privind sistemul pensiilor militare de stat, că prevederile Legii nr. 223/2015, referitoare ia jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispozițiile C. proc. civ., astfel că, în temeiul prevederilor art. 111 C. proc. civ., reclamantul putea introduce cererea îndreptată împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public, fie la instanța de la domiciliul său, fie la instanța de la sediul oricăruia dintre pârâți, instanța aleasă de reclamant fiind Tribunalul Dâmbovița.

În consecință, prin sentința civilă nr. 7187 din 09.12.2020, Tribunalul București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

De asemenea, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație si Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu" și Centrul Medical Dâmbovița al M.A.I., ca prin hotărârea ce se va pronunța primul pârât să fie obligat la plata sumei de 284,04 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor pentru lunile februarie- aprilie 2020, indexată lunar cu indicele de inflație și la care se va calcula și dobânda legală penalizatoare, începând cu data introducerii acțiunii, iar al doilea pârât să fie obligat să îi emită rețetă electronică pentru toate medicamentele prescrise pe denumire comercială de către cei doi medici specialiști în cardiologie și urologie.

Așadar, reclamantul, în calitate de în calitate de pensionar fost polițist, a dedus judecății un litigiu de asigurări sociale.

Potrivit art. 30 din Legea nr. 360/2002, dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 104 din Legea nr. 223/2015, prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultă, din interpretarea coroborată a dispozițiilor mai sus amintite, că prevederile Legii nr. 223/2015, referitoare ia jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispozițiile C. proc. civ., astfel că, în temeiul prevederilor art. 111 C. proc. civ., reclamantul putea introduce cererea îndreptată împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public, fie la instanța ele sa domiciliul său, fie la instanța de la sediul oricăruia dintre pârâți.

Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, conform art. 116 C. proc. civ.

Cum, în speță, reclamantul, a ales să sesizeze Tribunalul Dâmbovița, acestei instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a pricinii.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă.