ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2665/2021

Ședința publică din data de 8 decembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5800 din 6 septembrie 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A S.R.I., în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul este beneficiarul unei pensii militare de stat, iar prin cererea dedusă judecății a solicitat ca, în baza art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015, să i se stabilească o pensie de 6.965 RON/lună.

Instanța a reținut că litigiul vizează modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie ale reclamantului, iar din documentele depuse la dosar (filele x), rezultă că reclamantul a avut și are reședința în satul Popești, str. x, com. Golești, jud. Vâlcea.

Potrivit art. 102 din Legea nr. 223/2015, cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Tribunalul a reținut că textul legal are în vedere domiciliul în fapt al părții, în concordanță cu dispozițiile art. 87 C. civ., care precizează că domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.

Prin sentința civilă nr. 2304 din 22 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea acesteia la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "(1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul." iar potrivit art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Din actul aflat la dosar rezultă că domiciliul reclamantului este în Municipiul București, iar reședința este în comuna Golești, sat Popești, județul Vâlcea.

Instanța a reținut că, potrivit art. 87 Legea nr. 287/2009 republicată privind C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală", reședința persoanei fizice fiind în locul unde își are locuința secundară.

De asemenea, instanța a mai reținut că, potrivit art. 91 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, "(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate", iar față de domiciliul menționat în copia cărții de identitate a reclamantului aflată la dosar, instanța a apreciat că excepția de necompetență teritorială este întemeiată.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin cererea dedusă judecății, reclamantul a învestit instanța cu un litigiu de asigurări sociale.

Articolul 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat statuează că cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Totodată, conform dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 263/2010 "Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul. (2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".

Articolul 91 din C. civ. statuează:

"(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane".

Cum domiciliul reclamantului este în București, astfel cum reiese din cartea de identitate aflată în xerocopie la dosar, instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Tribunalul București.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2021.