ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2655/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2655/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 8 decembrie 2021
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea de arbitrare înregistrată la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României la data de 10 iulie 2020, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A. la plata sumei de 51.683,25 RON, reprezentând debit principal; a penalităților de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi de la data scadenței până la plata efectivă, conform art. 7.5 din contractul de închiriere nr. x din data de 12.12.2017 și art. 7.5 din contractul de închiriere nr. x din data de 10.03.2017; daune interese suplimentare minimale în sumă de 40 euro, conform art. 10 din Legea nr. 72/2013; cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a depus la dosar cerere de reducere a câtimii pretențiilor ce fac obiectul acțiunii arbitrale, ca urmare a unor plăți efectuate, fiind redus cuantumul creanței la suma de 41.683,25 RON.
Prin sentința arbitrală nr. 66 din 11 noiembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, a fost admisă cererea arbitrală așa cum a fost precizată și, în consecință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei: suma de 41.683.25 RON, reprezentând debit restant; 14.205,53 RON, cu titlu de penalități de întârziere calculate până la data de 19.08.2020; 40 euro, reprezentând daune-interese suplimentare minimale; 9.892.40 RON, reprezentând cheltuieli de arbitrare.
Prin sentința civilă nr. 54 din 25 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost respinsă acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 66 din 11 noiembrie 2020, pronunțate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, formulată de reclamanta B. S.A., ca nefondată; a fost respinsă cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii, B. S.A. a declarat recurs.
În motivare, recurenta-reclamantă susține că, în fapt, a încheiat cu intimata două contracte de închiriere cu pagini incluse: nr. x din 10.03.2017, respectiv nr. x din 12.12.2017, din care derivă pretențiile deduse judecății.
Recurenta-reclamantă arată că, potrivit art. 1.270 C. civ., contractul are forță juridică obligatorie între părțile contractante, manifestarea de voință putând fi exprimata și verbal, iar art. 1.350 C. civ. statuează că orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care și le-a asumat, iar atunci când fără justificare, nu își îndeplinește aceste obligații, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Or, situația litigioasă, astfel cum susține recurenta-reclamantă, a fost cauzată de contestarea prestării serviciilor de către A..
Recurenta-reclamantă susține că sunt aplicabile dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. h) din C. proc. civ., fiind încălcate prevederile legale privind dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă susține, de asemenea, că respingerea acțiunii introductive nu conține o motivare clară, cu arătarea motivelor de fapt și de drept, motivarea fiind contradictorie.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia ca nefondat și obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Examinând, cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului recursului declarat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.A., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Prin adresa comunicată recurentei-reclamante la data de 7 iunie 2021 la sediul procesual ales, i s-a pus în vedere obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON .
Recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestei obligații.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Art. 32 din același act normativ prevede că "Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege."
Conform art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.
În speță, Înalta Curte de Casație și Justiție constată, așadar, că recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurenta-reclamantă nu s-a conformat obligației ce îi revenea, deși i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru.
În cauză nu operează scutirea legală - personală sau în considerarea obiectului - de la obligația timbrării.
Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților, instanța este obligată să examineze cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.
Or, în cauză, aceste cerințe nu sunt îndeplinite, așa încât Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să facă aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care va anula ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 54 din 25 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 54 din 25 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2021.