ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2602/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată, inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, la data de 19 iunie 2018, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii imobilului teren situat în str. x, București, în suprafață de 11.293 mp, la valoarea contabilă actuală a imobilului, de 19.101.783 RON, actualizată la data plății, în raport de data pronunțării hotărârii judecătorești, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 20 august 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale funcționale și, în baza art. 200 alin. (2) C. proc. civ. a trimis dosarul spre competentă soluționare la una din secțiile civile ale Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată la data de 11 octombrie 2018 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2018**.

Prin încheierea din 25 februarie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței sale funcționale și a înaintat dosarul secției a VI-a Civile a Tribunalului București spre competentă soluționare.

Cauza a fost înregistrată la data de 22 martie 2019 pe rolul Tribunalului București, secția a Vi-a Civilă sub numărul de dosar x/2018

Prin sentința civilă nr. 3765 din 17 decembrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a Vi-a Civilă în dosarul nr. x/2018 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 19.101.786 RON cu titlu de despăgubiri, sumă care se actualizează cu indicele de inflație de la data plății efective, precum și suma de 204.222 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Prin decizia civilă nr. 115A/2021 din 22 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a fost admisă excepția tardivității, invocată din oficiu, fiind respins ca tardiv apelul declarat de pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr. 3765 din 17 decembrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata A. S.A..

Împotriva acestei decizii, pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a declarat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În argumentarea memoriului de recurs, recurenta susține că hotărârea atacată a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fiind încălcate principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv, dreptul la apărare - art. 13 C. proc. civ., principiul contradictorialității, art. 14 C. proc. civ., rolul activ al instanței art. 22 C C. proc. civ. și art. 224 C. proc. civ. privind discutarea cererilor și excepțiilor.

In situația în care instanța ar fi respectat principiile evocate, nu ar fi comis aceasta eroare existând probe fără echivoc la dosar din care rezultă că apelul a fost depus în termenul legal, vătămarea fiind una evidentă și nu poate fi înlăturată decât prin admiterea recursului.

In acest sens, se arată că instanța de apel a citat AAAS cu mențiunea că "nu este necesară prezența fizică la ședința publica a Curții de Apel București", însă nu a citat pârâta cu mențiunea să depună probe și argumente în vederea susținerii respingerii excepției tardivității, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 22 C. proc. civ. - rolul judecătorului în aflarea adevărului.

În acest context, recurenta apreciază că, din situația de fapt a cauzei, se constata că instanța de apel a invocat din oficiu excepția tardivității și a respins ca tardiv apelul formulat de AAAS cu adresa cu nr. x/25.08.2020 și a încălcat principiile fundamentale ale procesului civil deoarece, a admis excepția fără să o pună în discuția părților, fără a solicita AAAS explicații sau să propună mijloace de probă care să fi fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.

Astfel, se constată că, instanța de apel a reținut că, nu este aplicată ștampila poștei pe plic, iar în virtutea rolului activ trebuia să dispună demersurile necesare în vederea clarificării situației de fapt. Dincolo de încălcarea principiului contradictorialității, rolul activ trebuia manifestat sub aspectul unor demersuri procesual - administrative de clarificare a situației lipsei ștampilei, aspect ce nu poate fi imputat recurentei, această situație putând fi datorată unor disfuncționalități la nivelul grefei instanței sau a serviciilor poștale, iar nu din motive imputate AAAS.

Prin urmare, respectarea principiului contradictorialității dezbaterilor și a dreptului la apărare presupune posibilitatea părților de a participa în mod activ în desfășurarea judecării, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii, cât și prin dreptul de a constata susținerile părții adverse și de a-și exprima poziția procesuală chiar față de măsurile pe care instanța le dispune. Aceste drepturi ale participanților la judecată sunt asigurate de respectarea principiului contradictorialității - principiu fundamental al procesului civil.

In cauză se poate constata că, excepția tardivității invocată din oficiu nu a făcut obiectul dezbaterii, recurenta fiind privată de posibilitatea de a-și susține și de a-și dovedi drepturile, de a combate susținerile instanței si părții potrivnice sau de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune în exercitarea rolului său activ conduce în mod nemijlocit nu numai la nesocotirea principiul contradictorialității, ci și la încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenție (și, mai nou, în art. 6 C. proc. civ.).

În acest context, recurenta solicită instanței de recurs să constate că împotriva sentinței civile nr. 3765/17.12.2019 pronunțată de Tribunalul București în dosar nr. x/2018, AAAS a formulat apel, conform adresei x/25 august 2020, iar acesta a fost înaintat la instanța de apel în data de 26 august 2020 prin poștă, fiind înregistrat la instanța în data de 28 august 2020, așadar anterior datei de 1 septembrie 2020.

Astfel, apelul formulat de AAAS având nr. x/25.08.2020 a fost transmis instanței prin intermediul serviciului Poșta Militară-destinatar UM 0356 București, având data de ieșire din instituție 26 august 2020, conform Borderoului nr. 204/26 august 2020, atașat prezentei cereri de recurs.

Totodată, Poșta Militară - Unitatea Militară nr. 0356 București a depus la Tribunalul București, în data de 28 august 2020, apelul cu nr. x/25 august 2020 formulat de recurentă, conform Borderoului nr. 3/28 august 2020. seria x poziția 11, încheiat între Unitatea Militară nr. 0356 București și Tribunalul București, semnat și ștampilat de funcționarul instanței, d-na B..

În ceea ce privește motivele de recurs, întemeiate pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se arată că instanța de apel a încălcat norme de drept material, respectiv art. 26 C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/06.03.2013/R, art. 224 C. proc. civ. și datorită nerespectării principiilor fundamentale hotărârea instanței de apel este nelegală.

In considerarea celor expuse, recurenta solicită instanței de recurs să constate că instanța de apel a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității prin nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, respectiv, dreptul la apărare a AAAS - art. 13 C. proc. civ., a principiului contradictorialității - art. 14 C. proc. civ., rolul activ al instanței art. 22 C. proc. civ. și, totodată au fost încălcate norme de drept material respectiv, art. 26 C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/06.03.2013/R și prin acestea s-a cauzat AAAS o vătămare evidentă ce nu poate înlăturată decât prin admiterea recursului si casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

În cauză nu s-a depus întâmpinare de către intimata A. S.A..

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de consiliu din 1 iulie 2021, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 8 iulie 2021, recurenta depunând punct de vedere.

Prin încheierea din 7 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis în principiu recursul declarat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva deciziei civile nr. 115 A/2021 din 22 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă și a acordat termen la data de 25 aprilie 2021.

Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reține că recursul declarat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural ce sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziții ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură și care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

În argumentarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia "casarea unor hotărâri se poate cere atunci când prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", recurenta susține că hotărârea atacată a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fiind încălcate principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv, dreptul la apărare - art. 13 C. proc. civ., principiul contradictorialității, art. 14 C. proc. civ., rolul activ al instanței art. 22 C. proc. civ. și art. 224 C. proc. civ. privind discutarea cererilor și excepțiilor.

În acest context, recurenta arată că în situația în care instanța de apel ar fi respectat principiile evocate, nu ar fi admis excepția tardivității apelului declarat de pârâtă, față de împrejurarea că la dosarul cauzei existau probe fără echivoc din care rezulta că apelul a fost depus în termenul legal, astfel că, vătămarea fiind una evidentă nu poate fi înlăturată decât prin admiterea recursului.

Această critică este întemeiată, având în vedere că apelul formulat de pârâta AAAS cu nr. de înregistrare x din 25 august 2020 a fost transmis instanței de apel prin intermediul serviciului Poșta Militară, având data de ieșire din instituție 26 august 2020, conform Borderoului nr. 204/26 august 2020, fila x atașat prezentei cereri de recurs, fiind înregistrat la instanța de apel în data de 28 august 2020, așadar anterior datei de 1 septembrie 2020.

Se reține, incidența în cauză a dispozițiilor art. 183 alin. (1) și (3) C. proc. civ., actele dosarului relevând depunerea cererii de apel la un serviciu specializat de comunicare - Poșta Militară, atestarea efectuată de acest serviciu - prin semnarea și ștampilarea documentului de predare în vederea comunicării către instanță - consolidând concluzia formulării în termenul legal a căii devolutive de atac.

Tot în acest context, se reține că Poșta Militară - Unitatea Militară nr. 0356 București a depus la Tribunalul București, în data de 28 august 2020, apelul înregistrat cu nr. x din 25 august 2020 formulat de pârâtă, conform Borderoului nr. 3/28 august 2020, seria x poziția 11, încheiat între Unitatea Militară nr. 0356 București și Tribunalul București, semnat și ștampilat de funcționarul instanței - dosar recurs.

Așadar, din probele aflate în dosarul cauzei rezultă că apelul formulat de pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr. 3765 din 17 decembrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2018, comunicat acesteia la data de 29 iulie 2020 - dosar fond a fost declarat în termenul legal, prevăzut de art. 468 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că a fost înregistrat la instanța de apel în data de 28 august 2020, la fila x, deci anterior datei de 1 septembrie 2020, luată în considerare de instanța de apel ca fiind data depunerii acestuia.

Într-adevăr, acest termen de apel, în speță, expira la data de 31 august 2020, în temeiul art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ.

Aceasta, întrucât ziua de 29 august 2020, care era ultima zi a termenului de 30 zile libere, era o zi de sâmbătă, deci nelucrătoare, așa încât "termenul s-a prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează", adică până luni - 31 august 2020, context în care se constată că apelul declarat de pârâta AAAS, la data de 28 august 2020, a fost făcut în termen legal.

Astfel, din perspectiva cerințelor impuse de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta a invocat o neregularitate de ordin procedural ce conduce la nulitatea actului, respectiv la casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În ceea ce privește motivele de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susține încălcarea normelor de drept material, respectiv art. 26 C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/06.03.2013/R, art. 224 C. proc. civ. și datorită nerespectării principiilor fundamentale hotărârea instanței de apel este nelegală.

Aceste critici nu vor mai fi analizate de instanța de recurs, ci vor fi avute în vedere de către instanța de trimitere.

În contextul relevat, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a procedat, în mod efectiv, la cercetarea înscrisurilor dosarului și a analizei susținerilor părților în ceea ce privește excepția tardivității apelului pârâtei, aspecte ce nu satisfac exigențele unei analize a raportului juridic dedus judecății, din perspectiva aspectelor de nelegalitate evocate.

Astfel, cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de apel se va preocupa să răspundă criticilor formulate de părți în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, în condițiile în care aceasta nu a analizat aspectul ce viza excepția tardivității apelului pârâtei, iar din această perspectivă hotărârea pronunțată este nelegală.

Constatând că instanța de apel nu a analizat în mod corect aspectul referitor la soluționarea pe excepție a apelului pârâtei, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (2) C. proc. civ., apreciază că se impune admiterea recursului declarat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva deciziei civile nr. 115 A/2021 din 22 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, cu consecința casării deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva deciziei civile nr. 115 A/2021 din 22 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A..

Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2021.