ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2594/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la 25 aprilie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei să achite suma de 426.267,01 RON, reprezentând rest de plată în baza contractului de furnizare x/16.05.2013-984/156.05.2013 și a sumei de 13.427,41 RON penalități de întârziere calculate până la data de 24 martie 2014 și actualizarea cuantumului penalităților până la data efectivă a plății.

Pârâta S.C. B. S.R.L. a formulat întâmpinare înregistrată la 4 august 2014 prin care a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București; de asemenea, a solicitat respingerea cererii principale ca neîntemeiată

Pe cale reconvențională, pârâta a solicitat să se constate dreptul său de a reține sumele solicitate de reclamantă, cu titlu de penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale

Prin sentința civilă nr. 72 din 19 ianuarie 2015 pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Brașov s-a admis excepția de necompetență teritorială și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a Civilă la 4 februarie 2015.

La data de 6 aprilie 2015, reclamanta a formulat o precizare de acțiune prin care modifică câtimea obiectului cererii solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 425.560,21 RON rest de plată. Suma indicată rezultă din factura fiscală nr. x/17.02.2013 în valoare de 414.194,10 RON din care a rămas neachitată suma de 92.315,17 RON și factura fiscală nr. x/19.12.2013 în valoare de 416.165,70 RON din care a rămas neachitată suma de 333.245,04 RON. Pentru fiecare factură emisă de reclamantă s-a emis o factură de storno pentru suma reprezentând avansul de 20% achitat de pârâtă conform contractului.

Prin capătul 2 de cerere se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 41.492,12 RON penalități de întârziere calculate conform art. 8.5 din contract începând cu data de 17.02.2014 până la data introducerii acțiunii.

Se solicită actualizarea cuantumului penalităților începând cu data introducerii acțiunii - 24 aprilie 2014 și până la data efectivă a plății.

Totodată, pârâta a depus precizarea cererii reconvenționale solicitând constatarea dreptului său de a obține de la reclamantă contravaloarea penalităților de întârziere în cuantum de 534.774,51 RON, din care 426.267,01 RON contravaloarea facturii fiscale nr. x/14.02.2014.

Prin sentința civilă nr. 456 din 28 ianuarie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2015 s-a admis cererea principală formulată de reclamanta A. S.A. și a fost obligată pârâta-reclamantă B. S.R.L. să plătească reclamantei-pârâte suma de 425.560,21 RON, reprezentând rest de plată în baza contractului de furnizare x/16.05.2013 - 984/16.05.2013 și 41.492,12 RON, cu titlu de penalități de întârziere calculate până la data de 24.03.2014, precum și în continuare penalități de 0,15% pe zi de întârziere, până la plata efectivă.

Prin aceeași sentință a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de B. S.R.L..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta S.C. B. S.R.L. solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii principale ca neîntemeiată și admiterii cererii reconvenționale, respectiv constatarea că este îndreptățită să primească penalități de întârziere în sumă de 426.267 RON, iar în urma compensării să fie obligată să plătească reclamantei suma de 108.507,49 RON.

Prin decizia civilă nr. 539/A din 19 iunie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a admis apelul formulat de apelanta pârâtă S.C. B. S.A. prin lichidator judiciar C. SPRL împotriva sentinței civile nr. 456 din 28 ianuarie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A. prin administrator judiciar D. SPRL.

A anulat în tot sentința civilă apelată și în temeiul dispozițiilor art. 75 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, a încetat acțiunile judiciare având ca obiect cererea principală și cererea reconvențională.

Împotriva acestei decizii, recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin administrator special E. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Criticile aduse deciziei recurate au în vedere faptul că sentința de fond a fost pronunțată la data de 28 ianuarie 2016, dată la care împotriva societății reclamante nu a fost deschisă procedura insolvenței.

La data deschiderii procedurii insolvenței societății pârâte, reclamanta A. S.A. a înscris creanța la masa credală, admisă de către judecătorul sindic sub rezerva soluționării definitive a dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Curții de Apel București.

Recurenta-reclamantă critică decizia instanței de apel, având în vedere că prin soluția pronunțată a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece admiterea creanței la masa credală a pârâtei depinde în mod direct de soluția care va fi dispusă în prezenta cauză.

Totodată apreciază că instanța a comis o gravă eroare prin admiterea apelului fără a analiza pe cauza pe fond.

Se mai reproșează instanței de apel că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 75 alin. (1) teza II din Legea nr. 85/2014, consecința aplicării acestei dispoziții legale fiind suspendarea acțiunii și în niciun caz admiterea apelului motivat de deschiderea procedurii insolvenței.

În continuare, recurenta reclamantă prezintă considerentele legate de fondul cauzei, solicitând să fie reținute ca relevante și corecte argumentele instanței de fond în sprijinul admiterii acțiunii.

În raport de aceste considerente, recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de consiliu din 29 octombrie 2020, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 6 noiembrie 2020, părțile nedepunând punct de vedere.

Prin încheierea din 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator special E. și administrator judiciar F. SPRL împotriva deciziei nr. 184/A din 5 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă și a acordat termen la data de 18 februarie 2021.

Prin încheierea pronunțată la 18 februarie 2021, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.

Prin rezoluția instanței din 27 septembrie 2021, părțile au fost citate în vederea discutării perimării cererii de recurs, cauza fiind repusă pe rol la termenul de judecată din 25 noiembrie 2021.

Asupra incidentului perimării judecării recursului, invocat din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment putând fi reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 18 februarie 2021.

Așadar, față de data la care s-a dispus suspendarea judecății, respectiv 18 februarie 2021 și prezentul termen de judecată 25 noiembrie 2021, reiese că au trecut mai mult de 6 luni în care pricina a rămas în nelucrare din culpa părților.

Prin urmare, față de cele ce preced, urmează să se admită excepția perimării și să se constate perimată cererea de recurs, formulată de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator special E. și administrator judiciar F. SPRL împotriva deciziei nr. 184/A din 5 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L. prin lichidator judiciar C. SPRL, cu consecința prevăzută de art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., text ce lipsește de efect toate actele de procedură îndeplinite în fața instanței care a aplicat această sancțiune procedurală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de recurs declarată de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator special E. și administrator judiciar F. SPRL împotriva deciziei nr. 184/A din 5 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L. prin lichidator judiciar C. SPRL.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2021.