ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2508/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea atacată

Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 528/A-COM din 25 noiembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a admis excepția inadmisibilității cererii și a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de creditoarea S.C. A. S.R.L. prin administrator B., în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. SRL- prin administrator special D., contestatorii Salariații Societății, E.. S.A., A.J.F.P. Argeș, Municipiul Pitești, Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea, S.C. F. S.R.L., S.C. Cez Vânzare S.A. prin mandatar G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., S.C. I. S.R.L., D. și J., S.C. K. S.R.L., S.C. L. S.R.L., M. S.A., S.C. N. S.R.L., Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri București și lichidatorul judiciar O. SPRL.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, creditoarea A. S.R.L.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 18.01.2021, sub nr. x/2020.

III. Aplicabilitatea dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018

În cauză, este aplicabilă procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., deoarece procesul a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, nefiind astfel incident art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 care prevede că art. 493 se abrogă, față de conținutul art. 24 din C. proc. civ., conform căruia, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

IV. Procedura de filtrare a recursului

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 17 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus comunicarea raportului către părți.

Părțile nu au depus punct de vedere, în scris, la raport.

V. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Fiind luată în examinare, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului invocată prin întâmpinare, de către intimații D. și J., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 129 din Constituția României, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În raport cu dispozițiile constituționale și legale citate, admisibilitatea unei căi de atac și provocarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătorești sunt condiționate de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege", iar, conform art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ.., "De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.".

În cauză, instanța supremă constată că recursul de față are ca obiect decizia nr. 528/A-COM din 25 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a admis excepția inadmisibilității cererii și s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de creditoarea S.C. A. S.R.L..

Cererea formulată în acest sens de creditoare a fost aceea de emitere a unei ordonanțe președințiale, prin care să se dispună fără somație și fără trecerea unui termen, suspendarea dispoziției date prin sentința nr. 750/17.11.2020 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr. x/2013, "lichidatorului judiciar care administrează procedura să modifice corespunzător tabelul de creanțe și să aibă în vedere la întocmirea tabelelor de creanță și la derularea procedurii insolvenței, subrogația de care s-a luat act" până la judecarea apelului declarat împotriva hotărârii sus- menționate.

Dispozițiile care reglementează posibilitatea suspendării provizorii a executării unei hotărâri judecătorești până la soluționarea cererii de suspendare a acesteia sunt prevăzute de dispozițiile art. 450 alin. (5) C. proc. civ.

Potrivit Deciziei nr. 8/2015 pronunțate de Înalte Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, încheierea pronunțată de instanță asupra cererii întemeiate pe prevederile art. 450 alin. (5), raportat la art. 997 și urm. și art. 719 alin. (7) din C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte notează și dispozițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, potrivit cărora, "Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., cu modificările și completările ulterioare, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs.", iar alin. (5) al aceluiași text statuează că:

"Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul judecării recursului împotriva următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic:

a) sentința de respingere a contestației debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. (4);

b) sentința prin care se decide intrarea în procedura simplificată;

c) sentința prin care se decide intrarea în faliment, pronunțată în condițiile art. 107;

d) sentința de soluționare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe, introdusă în temeiul art. 122 alin. (3).".

Față de aceste prevederi legale, și având în vedere că sentința a cărei suspendare se solicită pe calea ordonanței președințiale conform dispozițiilor art. 450 alin. (5) C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate prin Decizia R.I.L. nr. 8/2015, nu este una din cele la care se referă textele legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că excepția inadmisibilității recursului în mod corect a fost invocată de intimații D. și J., excepție care se găsește a fi întemeiată.

Mențiunea din cuprinsul deciziei recurate "cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare" nu conduce la deschiderea căii de atac a recursului, întrucât, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac.

Relevant în acest sens este art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Astfel, decizia nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Se mai reține că instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii

Pentru considerentele prezentate, constatându-se că excepția inadmisibilității este întemeiată, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.., Înalta Curte o va admite și va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului invocată, prin întâmpinare, de către intimații D. și J..

Respinge recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 528/A- COM din 25 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2021.