ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2415/2021

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

În cadrul cererii de strămutare a dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Pitești, petentul A. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă, prin încheierea din 15 septembrie 2021, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petentul A. cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Excepția de neconstituționalitate vizează prevederile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 cu privire la formularea contestației în anulare pentru care se achită taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON.

Pentru a dispune astfel, instanța a examinat condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale, reținând că petentul a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu o cerere de strămutare a dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Pitești, în cadrul căreia a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, norme ce nu au legătură cu soluționarea acestei cereri.

Pentru aceste motive, Înalta Curte a apreciat că cererea de sesizare a Curții Constituționale nu întrunește condițiile de admisibilitate.

Prin cererea transmisă, prin poșta electronică, la data de 16 septembrie 2021, A. a declarat recurs împotriva încheierii din 15 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosar nr. x/2021.2.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 16 septembrie 2021, sub nr. x/2021/a1.2 și repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de judecată nr. 7.

Recurentul și-a exprimat nemulțumirea față de soluția dată față de cererea de sesizare a Curții Constituționale, apreciind că încheierea atacată, întrunește dispozițiile art. 483 C. proc. civ., pentru examinarea conformității acesteia cu regulile de drept aplicabile.

Recurentul a solicitat admiterea recursului.

În combaterea recursului, intimata B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție nemotivarea recursului, solicitând pentru acest motiv anularea acestuia. În subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va analiza excepția nulității recursului, invocată de intimata B., excepție care va fi admisă pentru următoarele considerente:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată.

Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judecătoresc eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

În litigiul pendinte, se reține că, prin cererea de recurs formulată, recurentul își exprimă nemulțumirea generată de împrejurarea privind respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționale a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, formulată în cadrul cererii de strămutare.

Criticile se referă la citarea dispozițiilor art. 483 C. proc. civ., privind obiectul și scopul recursului.

Procedând într-o asemenea manieră, recurentul nu a indicat în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii atacate și nici nu a formulat critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, să poată susține nelegalitatea actului de procedură atacat.

În condițiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din același act normativ, va constata nul recursul declarat de A. împotriva încheierii din 15 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosar nr. x/2021.2.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 15 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimații B.E.J. C., D. S.A., E. S.A., CASA JUDEȚEANĂ de PENSII VÂLCEA și B..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2021.