ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.10.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2125/2021

HOTĂRÂRE
14.10.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2125/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 14 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 04.07.2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâta B. S.R.L. solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei în cuantum 273.716,00 RON, cu titlu de despăgubiri.

Tribunalul București, secția a VI- a civilă prin sentința civilă nr. 3716 din 11 decembrie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 a admis excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată; a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. și a obligat reclamanta la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă prin decizia civilă nr. 624 din 19 iunie 2020 a admis apelul formulată de apelanta - reclamanta C. S.A. (FOSTĂ A.) împotriva sentinței civile nr. 3716/11.12.2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B. S.R.L.; a anulat sentința apelată; a respins excepția lipsei calității de reprezentant și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Împotriva deciziei civile nr. 624 din 19 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă, pârâta S.C. B. S.R.L a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În argumentarea motivului de recurs invocat, după prezentarea situației de fapt și a susținerilor din întâmpinarea depusă la instanța de fond, recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că în pag. 8 a deciziei, paragraful 3, instanța de apel retine în mod nefondat că acțiunea depusă la instanță ar fi fost formulată de intimata-reclamantă prin reprezentantul legal (administratorul sau) D..

Or, susține recurenta-pârâtă această afirmație privind reprezentarea de către sus numitul a reclamantei, a rămas nedovedită, fiindcă acțiunea nici nu a fost semnata de acesta, nici, așa cum prevede în mod imperativ textul art. 151 alin. 1 C. proc. civ., la acțiune nu s-a atașat procura d-nei consilier juridic semnatare a acțiunii, semnată de dl. Director General al intimatei-reclamante (sau de alt administrator al acesteia).

Recurenta-pârâtă consideră că instanța de apel a făcut o aplicare eronată a regulilor imperative privind reprezentarea legala a persoanelor considerând ca o împuternicire de reprezentare în instanță pentru a susține acțiunea, dată unui consilier juridic, deci acordarea dreptului de reprezentare convențională în dosar ar conferi și dreptul de reprezentare legală, deci de a semna acțiunea.

Recurenta-pârâtă susține că instanța de apel trebuia să rețină că la depunerea acțiunii, nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 194 și art. 151 C. proc. civ. și deși instanța invocă respectarea dispozițiilor art. 86 C. proc. civ., acest text reglementează mandatul dat ca procură generală de reprezentare, or, în speță, nu se dovedește acordarea unui astfel de mandat către d-na consilier juridic semnatara acțiunii, emis până la data depunerii acțiunii.

În același sens, susține recurenta-pârâtă, se invocă pretinsa respectare a dispozițiilor art. 85 alin. (3) C. proc. civ., perpetuându-se aceeași confuzie între reprezentarea legală și cea convențională.

Pentru aceste motive recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reținerea cauzei spre rejudecare pe fond și să se respingă apelul intimatei-reclamante cu consecința menținerii ca fondată a sentinței instanței de fond.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-reclamantă C. S.A. (FOSTĂ A.) a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 25 februarie 2021 potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. s-a dispus comunicarea acestuia părților.

Prin încheierea din data de 17 iunie 2021 a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. și s-a acordat termen pentru judecarea pe fond în ședință publică.

Înalta Curte, analizând decizia recurată prin raportare la criticile formulate prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Susținerea recurentei referitoare la reținerea nefondată a instanței de apel în sensul că acțiunea depusă la instanță ar fi fost formulată de intimata-reclamantă prin reprezentantul legal (administratorul său) D., va fi înlăturată.

Art. 194 C. proc. civ. prevede elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de chemare în judecată, respectiv condițiile extrinseci cererii de chemare în judecată, iar lit. b) a textului de lege menționat stabilește că printre elementele obligatorii ale cererii sunt numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, dovada calității de reprezentant în forma prevăzută la art. 151 C. proc. civ. urmând a se alătura cererii de chemare în judecată.

În acest sens, conform art. 151 C. proc. civ., când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată, avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii iar reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale. Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor.

Mai trebuie subliniat că din întreaga reglementare a secțiunii a 4-a a capitolului II secțiunea a IV-a a C. proc. civ., reiese că reprezentarea părților în judecată poate fi legală, convențională sau judiciară. Reprezentarea, în cazul persoanelor fizice și juridice, este legală, când puterea persoanei de a reprezenta o altă persoană rezultă din lege fără a fi necesară procura.

Reprezentarea este convențională atunci când o persoană (reprezentatul legal) împuternicește o altă persoană (reprezentantul convențional) să încheie acte juridice în numele și pe contul său. În această situație puterea de reprezentare se demonstrează printr-un act juridic, de cele mai multe ori prin procură.

Formularea cererii de chemare în judecată, în sine, reprezintă, un act de conservare pentru că reprezintă un act juridic încheiat cu scopul de a păstra în patrimoniu un drept subiectiv civil sau de a preîntâmpina pierderea lui.

În speța de față din actele dosarului reiese că reclamanta C. S.A. a formulat cererea de chemare în judecată prin reprezentant legal D., care a făcut dovada reprezentării prin certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și semnată în numele reclamantei de consilier juridic E. care a depus împuternicirea de reprezentare juridică nr. x din 04.07.2018 semnată de către reprezentantul legal al societății.

Prin această împuternicire E., salariat al reclamantei conform extrasului revisal, a devenit reprezentant convențional al reclamantei C. S.A., cu puterea de a încheia acte juridice în numele și pe seama persoanei juridice pe care o reprezintă.

Contrar susținerilor recurentei, se apreciază că instanța de apel a constatat în mod corect că sunt îndeplinite cerințele legale privind dispozițiile art. 194, art. 85, art. 86 și art. 151 C. proc. civ., astfel încât întreaga argumentare privind lipsa calității de reprezentant legal a domnului D., va fi respinsă.

Având în vedere aceste considerente Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 624 din 19 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 624 din 19 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 octombrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-05-13
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1181/2021
casate, percepute cu titlu de dobândă contractuală și comision de administrare; - să fie obligată pârâta la plata de despăgubiri pentru daune morale în cuantum de 450.000 RON. Prin sentința civilă nr. 3056 din 23 octombrie 2019, pronunțate
ÎCCJ 2025-01-14
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 10/2025
nta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 7.000 RON. Împotriva acestei sentințe, reclamanții A. S.R.L. și B. au declarat apel, prin care au solicitat schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii cererii de chemare î
ÎCCJ 2021-02-23
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 443/2021
Ședința publică din data de 23 februarie 2021 Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la 24 septembrie 2018, sub numă
ÎCCJ 2021-11-23
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2521/2021
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2021 Asupra recursului de față, reține următoarele: Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 25.02.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judeca
ÎCCJ 2021-11-10
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2374/2021
menționate și a sentinței a declarat apel pârâta B. S.R.L., solicitând modificarea în totalitate a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, în principal ca prematura și în subsidiar ca nefondată. Prin decizia civilă
Sursă