ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2111/2021

Ședința publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 225 din 3 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2204 din 5 noiembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015.

Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire, fără a indica temeiul de drept al cererii.

În motivarea cererii, revizuentul expune istoricului litigiului și susține că, prin decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra deciziei nr. 373 din 26 iunie 2019, lucru pe care nu l-a cerut.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul B. S.A. a solicitat instanței respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Intimatul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - ANAF - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CRAIOVA a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Revizuentul nu a formulat răspuns la întâmpinări.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a admite excepția, pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, ea putându-se exercita în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin decizia nr. 225 din 3 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2204 din 5 noiembrie 2020, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2015.

Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că prin decizia nr. 2204 din 5 noiembrie 2020, pronunțată în complet de filtru conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 373 din 26 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă. Ca atare, fiind atacată o hotărâre pronunțată de Înalta Curte în complet de filtru, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, conform art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., nefiind susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației în anulare.

Conform art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."

Cum decizia nr. 2204 din 5 noiembrie 2020, pronuntată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015, împotriva căreia contestatorul a formulat contestație în anulare, nu este supusă niciunei căi de atac, în raport de dispozițiile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., reiese că împotriva deciziei nr. 225 din 3 februarie 2021, nu se poate exercita calea de atac a revizuirii, hotărârea nefiind supusă niciunei căi de atac.

Prin art. 129 din Constituția României, cu referire la art. 126 din legea fundamentală, a fost statuat principiul potrivit căruia părțile interesate pot apela la protecția judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită imparțial de către instanțele competente, legiuitorul impunând în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condițiile legii.

Totodată, aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 225 din 3 februarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 225 din 3 februarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 octombrie 2021.