ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.09.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1927/2021

HOTĂRÂRE
30.09.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1927/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 30 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 136/2018 din 4 decembrie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta A., în contradictoriu cu intimatele Casa de Pensii a Municipiului București și S.C. B. S.A. București, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, revizuenta A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 30.08.2021, sub nr. x/2020.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității căii de atac promovată, invocată din oficiu de către instanță, Înalta Curte, constată că aceasta este fondată, întrucât prezentul recurs este introdus împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu nicio cale de atac, în raport de dispozițiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., de la 1865, sunt supuse recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 132 alin. (1) C. proc. civ. "Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent".

Art. 132 alin. (3) C. proc. civ. dispune în sensul că "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent".

În cauza de față, Curtea de Apel București, constatând că nu este competentă material și teritorial să soluționeze cererea de revizuire formulată de contestatoarea A., a admis excepția, a stabilit instanța competentă, iar prin decizia atacată prin prezentul recurs, și-a declinat competența, hotărârea nefiind suspusă niciunei căi de atac.

Prin urmare, decizia ce constituie obiectul prezentului recurs, nefiind suspusă niciunei căi de atac, este exceptată de la controlul judiciar prin exercitarea căii de atac a recursului.

Potrivit dispozițiilor din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii

Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentă.

Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 136/2018 din 4 decembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-12-06
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2548/2022
Ședința publică din data de 6 decembrie 2022 Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată la 27 februarie 2019 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflict
ÎCCJ 2021-12-16
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2782/2021
Ședința publică din data de 16 decembrie 2021 Asupra constatării perimării cererii de recurs de față: Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 5794, din data de 11.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel
ÎCCJ 2021-12-16
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2797/2021
Ședința publică din data de 16 decembrie 2021 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 1707 din data de 23.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, se
ÎCCJ 2022-10-11
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1972/2022
Ședința publică din data de 11 octombrie 2022 Asupra cererii de revizuire, reține următoarele: Prin decizia civilă nr. 1707 din 23 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a VII-a a respins, ca nefondat
ÎCCJ 2020-06-24
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1141/2020
Ședința publică din data de 24 iunie 2020 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 2 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și as
Sursă