ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1904/2021

Ședința publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la 30 decembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanții A., B., C. reprezentată legal de A. și D. au chemat în judecată pe pârâta E. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata daunelor materiale si morale, pentru prejudiciul încercat prin decesul lui F., astfel: pentru A., mama victimei decedate - suma de 9.611,82 RON, cu titlu de daune materiale și suma de 800.000 RON, cu titlu de daune morale; pentru B., tatăl (în fapt) al victimei decedate - suma de 700.000 RON, cu titlu de daune morale; pentru C., sora victimei decedate - suma de 400.000 RON, cu titlu de daune morale; pentru D., bunica victimei decedate - suma de 250.000 RON, cu titlu de daune morale.

Prin sentința civilă nr. 3816 din 19 octombrie 2017, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis în parte cererea formulată de reclamanții A., B., C. prin reprezentat legal și D., a obligat pârâta E. S.A. să plătească reclamanților următoarele sume de bani: reclamantei A. suma de 215.000 RON cu titlu de daune morale și suma de 9.611,82 RON reprezentând despăgubiri materiale; reclamantului B. suma de 25.000 RON cu titlu de despăgubiri morale; reclamantei C. suma de 32.000 RON cu titlu de despăgubiri morale; reclamantei D. suma de 35.000 RON cu titlu de despăgubiri morale și a respins restul pretențiilor deduse judecății de către ceilalți reclamanți ca neîntemeiate.

Reclamanții B. și C. prin reprezentant legal și pârâta E. S.A. au declarat apel împotriva sentinței pronunțate.

Prin decizia civilă nr. 1385 din 27 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelurile formulate, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamanta A. a sumei de 100.000 RON, către B. a sumei de 50.000 RON și către C. a sumei de 50.000 RON, cu titlu de despăgubiri morale. A menținut, în rest, dispozițiile sentinței apelate.

Împotriva deciziei nr. 1385 din 27 iunie 2018, au declarat recurs reclamanții A., B. și C. prin reprezentant legal, solicitând instanței să caseze decizia atacată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

Prin decizia nr. 1069 din 30 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis recursul declarat, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă sub nr. x/2016*.

Prin decizia civilă nr. 1848 din 11 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelurile formulate de reclamanții B. și C. prin reprezentant legal și de pârâta E. S.A., a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamanta A. a sumei de 100.000 de RON, către reclamantul B. a sumei de 100.000 de RON și către reclamanta C. a sumei de 50.000 de RON și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Împotriva deciziei civile nr. 1848 din 11 noiembrie 2019, reclamanții A., B. și C. prin reprezentant legal au declarat recurs, solicitând instanței să caseze decizia atacată.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Recurenții-reclamanți au solicitat casarea deciziei atacate, apreciind că au fost încălcate regulile de procedură prevăzute la art. 501 C. proc. civ., că decizia este nemotivată și cuprinde motive contradictorii și că a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În opinia recurenților-reclamanți, instanța de apel nu a respectat cerințele impuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1069 din 30 mai 2019, în sensul că nu a arătat care sunt argumentele de fapt și de drept ce au determinat diminuarea cuantumului daunelor morale pentru reclamanta A..

Sub aspectul nemotivării hotărârii atacate, autorii recursului afirmă că nu există concordanță între considerentele și dispozitivul acesteia deoarece instanța de apel, deși a completat analiza de la fond asupra gravității și dimensiunii prejudiciului suferit de familia victimei, nu a stabilit valoarea prejudiciului conform principiilor enunțate, respectiv principiul echității, al rezonabilității și al proporționalității. Mai afirmă că trimiterile la literatura de specialitate nu pot constitui o veritabilă motivare a hotărârii recurate.

Se mai arată că decizia recurată este nelegală deoarece a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 49 pct. 2 lit. d) din Anexa la Ordinul CSA 14/2011, în conformitate cu care daunele morale trebuie acordate în acord cu legislația și jurisprudența din România. Prin diminuarea despăgubirilor acordate mamei victimei, respectiv majorarea nesemnificativă a daunelor acordate către tată și către soră, instanța de apel nu a ținut seama de jurisprudența similară a instanțelor din România. Recurenții-reclamanți invocă și faptul că aceeași instanță nu a luat în considerare jurisprudența depusă la dosarul cauzei.

Recurenții-reclamanți și-au întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Pe baza cererii de recurs și a întâmpinării depuse, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 10 februarie 2021, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Intimata-pârâtă a depus punct de vedere cu privire la raport prin care a susținut că motivele invocate prin cererea de recurs nu se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a fost admis în principiu recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B. și C. prin reprezentat legal A. împotriva deciziei nr. 1848 din 11 noiembrie 2019 și s-a fixat termen de judecată la 29 septembrie 2021, în vederea soluționării recursului în ședință publică.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte va înlătura criticile prin care recurenții-reclamanți arată că instanța de apel nu a respectat cerințele impuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1069 din 30 mai 2019 întrucât din analiza considerentelor deciziei atacate rezultă că au fost respectate dispozițiile art. 501 C. proc. civ.. În primul ciclu procesual decizia curții de apel a fost casată în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cu motivarea că din considerente nu rezultă raționamentul pentru care au fost diminuate daunele morale acordate reclamantei A. (mama persoanei decedate) și de ce au fost majorate daunele morale pentru reclamanții B. și C. (tatăl și sora persoanei decedate) și nici nu s-a arătat dacă soluția pronunțată este conformă cu jurisprudența națională, în raport de dispozițiile art. 49 pct. 2 lit. d) din Anexa la Ordinul CSA nr. 14/2011.

Curtea de apel a procedat la o nouă judecată cu respectarea limitelor de casare impuse de instanța supremă în primul ciclu procesual deoarece a construit un raționament clar și logic, ținând cont de gradul de rudenie dintre reclamanții A., B. și C. și victimă și de consecințele negative suportate de aceștia în plan afectiv și psihologic. Instanța de apel a explicat de ce a apreciat că se impune o distincție între situația sorei victimei și situația părinților săi și a menționat în că a avut în vedere și jurisprudența națională în materie, inclusiv în ceea ce privește diminuarea daunelor morale acordate mamei victimei.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. dispune că hotărârea va cuprinde considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Criticile prin care se susține că hotărârea atacată este motivată contradictoriu deoarece considerentele nu susțin soluția de admitere a apelului formulat de pârâta E. S.A. și de diminuare a cuantumului daunelor morale de la 215.000 RON la 100.000 RON vor fi înlăturate întrucât din motivarea curții de apel se constată că aceasta a avut în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, legăturile de familie existente, jurisprudența națională în domeniu și principiul proporționalității dintre daună și prejudiciu, precum și scopul acordării daunelor de acest tip, acestea nefiind o sursă de îmbogățire fără justă cauză.

Astfel cum s-a statuat în jurisprudența instanței supreme, în motivarea unei hotărâri judecătorești este esențială valoarea juridică a argumentelor și corectitudinea raționamentului care a stat la baza pronunțării soluției. Înalta Curte reține că instanța de apel a pronunțat o hotărâre care reflectă o analiză proprie suficientă a motivelor deduse judecății, cu respectarea prevederilor legale incidente și a limitelor de casare impuse de instanța de recurs în primul ciclu procesual și pe baza unui raționament ce determină în mod logic soluția din dispozitiv, respectând astfel exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează încălcarea normelor de drept material, ce poate consta în aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, în extinderea normelor dincolo de ipotezele la care se aplică ori în restrângerea nejustificată a aplicării acestora.

Alegațiile prin care se arată că instanța de apel, în rejudecare, nu a ținut seama de jurisprudența națională în materia acordării daunelor morale și a diminuat în mod nejustificat despăgubirea acordată recurenților nu pot fi avute în vedere, neînscriindu-se în niciuna din tezele art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât se contestă exclusiv cuantumul acestor daune în raport de criteriile aplicabile conform jurisprudenței în materie, însă nu se indică norma materială care a fost încălcată sau aplicată greșit. Trimiterea legiuitorului la stabilirea despăgubirilor morale în raport de jurisprudența națională are rolul de a stabili criterii de referință pentru instanțe, având în vedere specificitatea prejudiciului care decurge din producerea accidentelor rutiere. Pe baza acestor criterii instanța devolutivă stabilește un raport de proporționalitate între cuantumul daunelor morale acordate și suferința provocată, ținând cont de situația de fapt, și apreciază asupra valorii despăgubirii. Instanța supremă nu se poate pronunța nici cu privire la situația de fapt și nici cu privire la cuantumul despăgubirii, acestea fiind aspecte de netemeinicie care nu pot fi examinate în cadrul analizei de nelegalitate din recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B. și C. prin reprezentat legal A. împotriva deciziei nr. 1848 din 11 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B. și C. prin reprezentat legal A. împotriva deciziei nr. 1848 din 11 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 septembrie 2021.