ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1798/2021

HOTĂRÂRE

22.09.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1798/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, sub număr de dosar. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. B. S.A., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.A.. solicitând să se pronunțe o hotărâre prin care să se constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr. 888 din 03.04.2008 autentificat sub nr. x/03.04.2008 la BNP E. si a actelor adiționale la acest contract.

Prin sentința civilă nr. 625/2018/CIV din 7 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. x/2018, a fost anulată ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.A. prin administrator judiciar F. SPRL.

A fost obligată reclamanta să îi plătească pârâtei S.C. C. S.R.L. suma de 5000 RON cheltuieli de judecată.

Reclamanta A. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 625/2018/CIV din 7 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de acordare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5000 RON.

Prin decizia nr. 115/2019 din 20 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă a fost admis apelul formulat de apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 625/7.11.2018 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a Ii-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o schimbat-o în parte, în sensul că a fost obligată reclamanta A. să plătească pârâtei S.C. C. S.R.L. suma de 1500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Au fost păstrate celelalte dispoziții din sentința apelată, care nu contravin prezentei decizii.

Pârâta S.C. C. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 115/2019 din 20 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. se raportează prin motivele de nelegalitate invocate la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În argumentarea recursului, pârâta susține, în esență, nelegalitatea deciziei atacate în ceea ce privește reducerea de către instanța de apel a cheltuielilor de judecată de la fond.

In opinia recurentei, instanța a judecat cauza în apel cu încălcarea limitelor învestirii, determinate de dispozițiile art. 478 C. proc. civ.

Totodată, consideră că, în mod eronat instanța de apel a apreciat că în speță instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Aceasta întrucât, criteriul valoric este îndeplinit, cuantumul onorariului fiind pe deplin justificat raportat la valoarea litigiului.

În ceea ce privește "complexitatea cauzei" este de remarcat caracterul complex prin natura sa a unor acțiuni de nulitate, mai ales a celei din speță a cărei complexitate este dată șî de consecințele pe care le-ar fi determinat o eventuală admitere a acțiunii.

Cu privire la "activitatea desfășurată de avocat", apreciază că acest criteriu poate fi analizat doar prin prisma culpei procesuale a părții care a căzut în pretenții. Or, în speță, este evidentă culpa intimatei-reclamante în declanșarea procesului.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Iași.

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului.

Prin cererea înregistrată la 19 mai 2020, recurenta-pârâtă a arătat că renunță la judecata recursului, întrucât, după formularea cererii de recurs, prin decizia nr. 3/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii s-a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., asupra proportionalitătii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ..".

În drept, a invocat dispozițiile art. 406 C. proc. civ.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar și, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport, însă niciuna dintre părți nu a înțeles să își exercite acest drept.

Luând în examinare cererea de "renunțare la judecata recursului", Înalta Curte reține următoarele:

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o achiesare la hotărârea instanței de fond, un act de dispoziție al recurentei ca expresie a disponibilității recunoscute de lege părții, conform art. 9 C. proc. civ.

Articolul 406 C. proc. civ. reglementează condițiile în care poate opera renunțarea la judecată, aceasta reprezentând un act procesual de dispoziție, iar potrivit alin. (5) din norma legală evocată atunci "când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză".

Actul de dispoziție în cauză nu urmează regimul art. 406 C. proc. civ., deoarece dispoziția reglementează renunțarea la cererea de chemare în judecată, ca act începător al procedurii judiciare, iar nu renunțarea la calea de atac pe care partea a promovat-o.

Manifestarea de voință a recurentei, în sensul renunțării la judecata recursului, are valența unei achiesări la hotărâre, în acord cu prevederile art. 463-464 C. proc. civ.

Potrivit art. 463 alin. (1) C. proc. civ., achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre.

Având în vedere dispozițiile legale evocate mai sus, precum și manifestarea expresă de voință a recurentei, care îmbracă formele prevăzute de art. 464 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să ia act de achiesarea acesteia la decizia nr. 115/2019 din 20 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.