ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1790/2021

A.;

B.;

C.;

D.;

E.;

F.;

G.;

H.;

I.;

J.;

K.;

L.;

M.;

N.;

O.;

P.;

Q.;

R.;

S.;

T.;

U.;

V.;

W.;

X.;

Y.;

Z.;

AA.;

BB.;

CC.;

DD.;

RR.;

EE.;

FF.;

GG.;

HH.;

II.;

JJ.;

SS.;

KK.;

LL.;

MM.;

NN.:

OO.;

PP. și

QQ. în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ALBA și, în consecință: - pârâtul a fost obligat să calculeze și să plătească în favoarea membrilor de sindicat de la pozițiile: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 35, 36, 37, 38, 39, 40 și 45, raportat la perioada în care a avut calitatea de angajator a acestora, cu titlu de despăgubiri bănești, sumele de bani reprezentând diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele încasate efectiv pentru fiecare membru de sindicat în parte, pentru perioadele: 01.12.2015 - 30.11.2016 și 01.03.2018 - 31.12.2018, prin calcularea sporului pentru conditii de muncă raportat la salariul de bază din fiecare lună aferentă în parte si nu la altă bază de calcul, sume ce vor fi actualizate cu dobânda legală, calculată de la data scadenței fiecărei obligații și până la achitarea integrală a sumelor. - pârâtul a fost obligat să calculeze și să plătească în favoarea membrilor de sindicat de la pozițiile: 7, 12, 13, 18, 32, 33, 34, 41, 42, 43 și 44, raportat la perioada în care a avut calitatea de angajator a acestora, cu titlu de despăgubiri bănești, sumele de bani reprezentând diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele încasate efectiv pentru fiecare membru de sindicat în parte, pentru perioadele: 01.12.2015 - 30.11.2016 și începând cu data de 01.01.2019 și în continuare, prin calcularea sporului pentru condiții de muncă raportat la salariul de bază din fiecare lună aferentă în parte și nu la altă bază de calcul, sume ce vor fi actualizate cu dobânda legală calculată de la data scadenței fiecărei obligații și până la achitarea integrală a sumelor. - pârâtul a fost obligat să plătească în favoarea reclamantului a sumei de 4.500 RON, cu titlu cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 1256/Ap din 14 decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a admis apelul declarat de apelantul pârât SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1065/02.07.2019 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. x/2018, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că: A respins cererea formulată și precizată de reclamantul SINDICATUL JUDEȚEAN "SANITAS" ALBA, în numele și pentru membrii de sindicat angajați în cadrul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia: 1. A.; 2. B.; 3. C.; 4. D.; 5. E.; 6. F.; 7. G.; 8. H.; 9. I.; 10. J.; 11. K.; 12. L.; 13. M.; 14. N.; 15. O.; 16. P.; 17. Q.; 18. R.; 19. S.; 20. T.; 21. U.; 22. V.; 23. W.; 24. X.; 25. Y.; 26. Z.; 27. AA.; 28. BB.; 29. CC.; 30. DD.; 31. RR.; 32. EE.; 33. FF.; 34. GG.; 35. HH.; 36. II.; 37. JJ.; 38. SS.; 39. KK.; 40. LL.; 41. MM.; 42. NN.; 43. OO.; 44. PP. și 45. QQ., pentru pretențiile aferente perioadei 01.12.2015 - 30.11.2016. A păstrat celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate. A obligat apelantul pârât să plătească intimatului reclamant cheltuieli de judecată parțiale în cuantum total de 4.500 RON, din care suma de 2.500 RON pentru judecata în primă instanță și 2.000 RON pentru judecata în apel. Prin acțiunea înregistrată, la data de 19 decembrie 2018 pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. x/2018, astfel cum a fost precizată, reclamantul Sindicat Județean "SANITAS" Alba a solicitat, în numele și pentru membri de sindicat TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, obligarea pârâtului să calculeze și să plătească fiecărui reclamant sumele de bani reprezentând diferențele dintre drepturile salariate cuvenite și cele încasate efectiv în perioada 01.12.2015 - 30.11.2016 și 01.03.2018 - 31.12.2018, prin calcularea sporului pentru condiții de muncă raportat la salariul de bază din respectiva luna aferentă și nu la salariul de încadrare, sume ce vor fi actualizate cu dobânda legală calculată de la data scadenței fiecărei obligații si până la achitarea integrală a sumelor, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 877/2019, Tribunalul Alba a admis acțiunea Sindicatului Județean "SANITAS" Alba și l-a obligat pe pârât la plata în favoarea membrilor de sindicat, a despăgubirilor civile reprezentând diferențe dintre cuantumul sporului pentru condiții de muncă cuvenit și cel încasat, corespondent perioadelor 01.12.2015 - 30.11.2016 și 01.03.2018 - 31.12.2018, respectiv pentru DDDD. corespondent perioadelor 01.12.2015 - 30.11.2016 și 01.03.2018 - 10.11.2018, sume ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație. L-a obligat pe pârât la plata în favoarea membrilor de sindicat a daunelor moratorii în cuantumul dobânzii legale, calculate de la data scadenței fiecărei obligații de plată până la data achitării integrale a debitului și la plata în favoarea reclamantului a sumei de 4.400 RON, cu titlu cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 282/24.02.2021, Curtea de Apel Alba Iulia a admis ca fondat apelul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 877/2019 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2018. A schimbat sentința apelată în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Județean "SANITAS" Alba în numele și pentru membrii de sindicat TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul Sindicatul Sanitas Alba pentru membrii de sindicat, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia sub nr. x/2021, la data de 24 martie 2021. Revizuentul a invocat în drept prevederile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. și a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare. În susținerea cererii, a arătat, în esență, că decizia nr. 282/2020 a Curții de Apel Alba Iulia încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, decizia nr. 1256/AP/2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosar nr. x/2018. Deși în cuprinsul cererii de revizuire se indică și alte două hotărârâri, în fața instanței s-a precizat cererea de revizuire și s-a arătat ca fiind prima hotărâre, cea a Curții de Apel Brașov. Prin decizia civilă nr. 955/2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a cererii de revizuire. În fundamentarea acestei hotărâri s-a reținut că revizuentul a investit instanța cu o cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 282/24.02.2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2018, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. Revizuientul a susținut că această decizie încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1256/Ap/2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosar nr. x/2018. În cauză, prima hotărâre față de care se susține incidența pct. 8 al art. 509 C. proc. civ. este pronunțată de către Curtea de Apel Brașov, astfel că, în aplicarea art. 510 alin. (2) C. proc. civ., instanța mai mare în grad față de aceasta este Înalta Curte de Casație și Justiție. Cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 28 iunie 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub același număr de dosar. Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității prezentei căi extraordinare de atac, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, reținând următoarele considerente: Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Conform art. 431 din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părțile acelui litigiu. Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac ce permite remedierea acelor greșeli comise în activitatea de judecată care se înscriu în cazurile punctuale și pentru motivele specifice admise de legiuitor, iar extinderea acestor cazuri și motive nu se înscriu în voința expresă și neîndoielnică a legiuitorului, îndepărtându-se de la principiul securității juridice întrucât deschide căi de desființare a hotărârilor judecătorești acolo unde legiuitorul nu a făcut-o. Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat. Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat. Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire. Din examinarea conținutului cererii de revizuire, se reține faptul că se invocă, în realitate, existența unei practici judiciare neunitare. Or, practica neunitară a instanțelor datorată aplicării și interpretării greșite a unor norme de drept material nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia astfel de situații. Scopul reglementării acestui caz de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speță. Câtă vreme în motivele de revizuire se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărârile instanțelor, pronunțate în cauze similare (iar nu identice), în privința altor părți care sunt în aceeași situație ca și revizuenții, aceștia din urmă nu pot obține anularea hotărârilor, întrucât practica neunitară a instanțelor nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Înalta Curte constată că demersul judiciar pendinte nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de nemulțumirea revizuenților față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, spre deosebire de o soluție pronunțată într-o cauză similară. Pentru situația descrisă, nu este întrunită cerința ca hotărârile să fi fost pronunțate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părți, obiect și cauză. În speță, astfel cum rezultă din expozeul anterior, hotărârile pretins contradictorii au avut ca obiect raporturi juridice diferite ce nu s-au derulat între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate, nefiind deci îndeplinită condiția triplei identități. Textul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este aplicabil dacă prin respectivele hotărâri nu s-au soluționat cereri de chemare în judecată având același obiect, părți și cauză, ci ele au fost pronunțate în cadrul unor procese distincte, determinate de acțiunile formulate de părți. Aceasta, deoarece, în cadrul unor procese distincte, cu obiect, părți și cauze diferite, nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă soluțiile pot fi diferite, în final hotărârile pun capăt judecății unor pretenții diferite, și nu pot avea autoritate de lucru judecat una față de cealaltă. Or, "una și aceeași pricină" în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., semnifică întrunirea condiției triplei identități, de părți, obiect și cauză, cu privire la cereri de chemare în judecată distincte, soluționate în dosare separate, în așa fel încât soluționarea celei de-a doua pricini a adus atingere puterii de lucru judecat a soluțiilor pronunțate anterior. Cum pentru admisibilitatea cererii de revizuire este necesară îndeplinirea cumulativă a condiției triplei identități - de părți, obiect și cauză - între pricinile soluționate prin hotărârile pretins contradictorii, iar în speță, aceasta nu se confirmă, Înalta Curte va impune părților concluzia că hotărârile nu sunt potrivnice în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sens în care va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.