ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1296/2020

Ședința publică din data de 8 iulie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr. x/2019, reclamantele A. și B., a chemat în judecată pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL ALBA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

I. Reîncadrarea și recalcularea salariului brut lunar, respectiv a indemnizației brute lunare ce i se cuvine ca personal auxiliar de specialitate, prin includerea procentului de 4%, respectiv 8% prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum și a procentului de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON +4%+4,5%+10%; rezultând astfel o VRS de 484,18 RON;

II. Obligarea pârâților la plata pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățite și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legată penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, începând cu 3 ani înainte de înregistrarea prezentei acțiuni până la plata efectivă a sumelor cuvenite (diferențiat până la 1 decembrie 2015 și după 1 decembrie 2015, dar și pentru viitor, după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, prin care se abrogă Legea cadru nr. 284/2010) până la 1.08.2017 și respectiv 01.09.2017 (data pensionării);

III. Obligarea pârâtului Tribunalul Alba să rectifice adeverințele emise la data pensionării fiecăreia 1 august 2017 și respectiv 1 septembrie 2017 și să emită pentru fiecare o adeverință tip conform Legii nr. 567/2004 așa cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015 și normele de aplicare, cu valoarea de referință sectorială de 484,18.

Prin sentința civilă nr. 5/2020 din 14 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Alba, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut incidența art. 127 din C. proc. civ. și a deciziei Curții Constituționale nr. 290/2018, motiv pentru care a declinat competența de soluționare a prezentei cereri în favoarea Tribunalului Mureș, instanță învecinată cu instanța ce a fost sesizată inițial de reclamanți, raportat la pârâții chemați în judecată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la data de 18 februarie 2020, iar prin încheierea din data de 28 mai 2019 a fost disjunsă cauza și s-a dispus formarea unui nou dosar cu numărul x/2020, având ca reclamantă pe numita B. și pârâții Curtea de Apel Alba-Iulia și Tribunalul Alba.

Totodată, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale în prezentul dosar, având ca reclamantă pe A., în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL ALBA și a dispus amânarea pronunțării asupra excepției invocate la 10 iunie 2020.

Prin sentința civilă nr. 320 din 10 iunie 2020, Tribunalul Mureș, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de A., în favoarea Tribunalului Alba; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

În motivarea acestei sentințe, s-a reținut, în esență, că Legea nr. 310/2018 a introdus noua prevedere, cea de la alin. (2)

1

a art. 127 C. proc. civ., reglementând și situația în care instanța judecătorească este chemată în judecată în calitate de pârâtă, cum este cazul în speță, și făcând trimitere la dispozițiile alin. (1) și (2), fiind avută în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018 prin care s-a constatat că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de reclamantă/pârâtă.

Astfel în ipoteza de față instanțele de judecată fiind chemate în judecată ca pârâte, reclamanta avea posibilitatea de a sesiza și instanța de judecată competentă, respectiv Tribunalul Alba, norma de competență fiind, în acest caz de ordin privată, soluția rezultă din formularea art. 127 alin. (2) C. proc. civ. care prevede că reclamantul "poate sesiza" una din instanțele indicate de acest text de lege.

Prin urmare, tribunalul a constatat că în prezenta cauză competența de soluționare a cererii de chemare în judecată aparține Tribunalului Alba ca instanță în mod legal sesizată de către reclamanta A. în baza dispozițiilor art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ., prin alegerea făcută de către reclamantă, Tribunalul Alba devenind exclusiv competent în soluționarea cauzei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 22 iunie 2020, sub același număr de dosar.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Mureș competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că, cele două instanțe - Tribunalul Alba și Tribunalul Mureș - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018), întrucât acțiunea a fost introdusă la 19 iulie 2019, ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Totodată, conform art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ., "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz", iar conform alin. (3) al aceluiași articol, "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Pornind de la aceste texte de lege, instanța supremă reține că reclamanta A. a făcut parte din personalul auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Alba, iar pârâții chemați în judecată sunt CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL ALBA.

Având în vedere că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt aplicabile atât în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, cât și în cazul judecătorilor, procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor, rezultă că atunci când instanța competentă, potrivit legii, are calitatea de parte în proces devine incident unul dintre cazurile de competență teritorială facultativă.

Astfel, în raport de prevederile art. 127 alin. (1), raportat la alin. (2)

1

și 3 C. proc. civ., calitatea de pârât a Tribunalului Alba exclude competența de soluționare a cauzei de către această instanță.

Prin urmare, competența de soluționare a cauzei revine uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi competentă, potrivit legii.

De vreme ce Curtea de Apel Târgu Mureș, în circumscripția căreia se află Tribunalul Mureș, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Alba Iulia, în circumscripția căreia se află Tribunalul Alba, rezultă că Tribunalul Mureș este competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

În considerarea celor arătate și în acord cu principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 127 alin. (1), (2)

1

și 3, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iulie 2020.