ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față;

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 141 pronunțată la data de 28 aprilie 2021 de Tribunalul Cluj a fost condamnat inculpatul A., la pedepsele de:

- 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 306 din C. pen.,

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen.,

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente și în temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani și 4 luni închisoare, sporită cu 1/3 din totalul celorlalte pedepse, adică cu 8 luni, rezultând în final pedeapsa de:3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității la Regia Autonomă a domeniului Public Cluj-Napoca sau la Primăria mun. Cluj-Napoca pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare.

În temeiul art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen., referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a constatat că persoana vătămată Primăria mun. Cluj-Napoca nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 1.800.000 RON dobândită prin infracțiune.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. pen. s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate constând în: extrasul de cont nr. x/01.12.2014, aflat în copie și documentul de plată întitulat " Plata valutară", aflat în copie.

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a fost obligat inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 1500 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că B. Cluj-Napoca a fost înființată în cursul anului 2013 în scopul susținerii comunităților de tineri din Cluj-Napoca prin implementarea programului "Cluj-Napoca Capitala Europeană a Tineretului 2015" și organizarea de diverse programe sau proiecte, inculpatul A. fiind președinte ale acesteia, numitul C. fiind director general și responsabil financiar până la data de 29.11.2014, când a demisionat. Relevant este și faptul că în anul 2012 municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat de către Forumul European de Tineret ca fiind Capitala Europeană a Tineretului în anul 2015.

În acest context, prin Hotărârea nr. 299/22.06.2013, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a adoptat protocolul de parteneriat dintre Municipiul Cluj-Napoca și B. Cluj-Napoca, în vederea implementării programului "D.", administrația locală având în vedere alocarea de fonduri publice nerambursabile pentru proiecte culturale de importanță majoră.

Drept urmare, inculpații A. și C. au realizat anumite demersuri în vederea organizării, prin intermediul B. Cluj-Napoca, în anul 2015 a unui festival cu participarea unor artiști internaționali de renume, vizând obținerea unor fonduri publice nerambursabile.

În acest sens, la data de 13.11.2014 se înregistrează la Primăria mun. Cluj-Napoca o solicitare din partea B. privind "analizarea posibilităților de sprijinire concretă a proiectului strategic denumit "E." din cadrul programului Capitalei Europene a tineretului din anul 2015 în perioada imediat următoare din acest an", bugetul minim estimat fiind de 1,5 milioane de euro, în acest document arătându-se că "se viza aducerea la Cluj-Napoca a unor artiști de talie internațională pentru care contractarea trebuie avută în vedere din timp aceștia stabilindu-și calendarul de concertare cu cel puțin un an înainte". Finalmente, s-a solicitat primăriei clujene acordarea de sprijin financiar în valoare de 1/3 din bugetul estimat, diferența rămânând în sarcina B.

La aceeași dată, 13.11.2014 este întocmit de către Direcția Generală Comunicare, Dezvoltare Locală și Management Proiecte un referat privind suplimentarea fondului de urgență constituit prin Hotărârea nr. 18/2014 mod. și completată prin Hotărârea nr. 123/2014 cu suma de 2.000.000 RON, aprobat deîndată de primarul municipiului, la data de 14.11.2014 fiind emisă în acest sens Hotărârea nr. 436/14.11.2014 privind suplimentarea fondului de urgență constituit prin Hotărârea nr. 18/2014 mod. și completată prin Hotărârea nr. 123/2014 cu suma amintită, în vederea organizării unei proceduri de urgență de selecție a proiectelor culturale de importanță majoră conform art. 17 din Regulamentul privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile bugetului local acordate în baza Legii nr. 350/2005, aprobat prin Hotărârea nr. 603/2013.

În continuare, la data de 02.12.2014, în numele B. Cluj-Napoca, inculpatul A. a depus la Primăria Municipiului Cluj-Napoca solicitarea unei finanțări nerambursabile, în sumă de 2.000.000 RON, pentru proiectul "Rezervarea artiștilor internaționali principali pentru programul 2015", preconizat a fi derulat în perioada 5 - 15.12.2014, în baza Legii nr. 350/2005 privind finanțările nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

La această solicitare s-au anexat mai multe documente, printre care și extrasul de cont nr. x/01.12.2014, în care s-a menționat că în contul B. Cluj-Napoca deschis la F. este disponibilă suma de 359.089,36 RON, pentru a face dovada existenței surselor proprii de finanțare.

Aceasta în contextul în care, potrivit principiilor enunțate în art. 4 lit. f) și g) din Legea nr. 350/2005, în vigoare la acea dată, era exclusă, pe de o parte, posibilitatea destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanțare, iar pe de altă parte, finanțarea nerambursabilă trebuia însoțită de o contribuție de minimum 10% din valoarea totală a finanțării din partea beneficiarului.

Aceleași condiții erau prevăzute și în Regulamentul privind regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetul local acordate în baza Legii nr. x privind finanțările nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603 din 30.12.2013. Potrivit art. 23 lit. c) din regulamentul menționat, solicitantul trebuia să depună alături de cererea de finanțare, printre altele și dovada existenței surselor de finanțare proprii sau oferite de terți, din care să rezulte deținerea disponibilităților bănești, reprezentând cota proprie de finanțare.

În realitate, în contul B. Cluj-Napoca, deschis la F., la finalul zilei de 01.12.2014 era disponibilă doar suma de 1.667,25 RON, extrasul de cont depus la dosarul de finanțare fiind plăsmuit de către inculpatul A. pentru a se face dovada existenței contribuției minime a solicitantului.

În același timp, dincolo de prezentarea extrasului de cont falsificat, la momentul depunerii cererii de finanțare și proiectului aferent, inculpatul A. a prezentat date inexacte și incomplete, respectiv a omis să evidențieze faptului că, anterior datei de 02.12.2014 B. demarase activitatea de rezervare a artiștilor internaționali, fiind achitată suma de 200.000 euro, pentru a garanta participarea acestora.

Concret, imediat după obținerea concursului Primăriei mun. Cluj-Napoca, care prin aprobarea solicitării B. și emiterea Hotărârii de consiliu nr.

436/14.11.2014 în aproximativ 24 de ore, își manifesta disponibilitatea acordării finanțării nerambursabile acestui solicitant și în considerarea necesității rezervării din timp a artiștilor internaționali pentru asigurarea succesului evenimentului preconizat a avea loc în anul 2015, s-a apelat la o firmă de impresariat din străinătate care pretindea achitarea unui avans în cel mai scurt timp.

În acest sens, numitul C. la acel moment încă director general al B., a contactat firma de impresariat G. din Germania convenind pentru rezervarea artiștilor H. și I., pentru a susține un spectacol pe Cluj Arena, la data de 02.08.2015, în schimbul unei garanții în sumă de 412.500 euro, din care trebuia achitat avansul de 206.250 euro (50% din garanție) până la data de 01.12.2014.

Drept urmare, a fost redactat un draft al contractului nr. DG x din 24.11.2014 de către G. din Germania, fiind emisă factura nr. x/26.11.2014 către B. Cluj-Napoca în sumă de 206.250 euro, reprezentând avansul pentru rezervarea artiștilor H. și I., în vederea participării la "J." în 02.08.2015 .

În condițiile în care B. Cluj-Napoca nu dispunea de resursele financiare necesare, numitul C. l-a contactat pe martorul K., reprezentantul SC L. Cluj-Napoca, căruia i-a prezentat ideea organizării festivalului ce avea să fie cunoscut ulterior cu denumirea de M. și i-a solicitat acordarea unui împrumut de 200.000 euro pentru a plăti avansul în vederea rezervării artistului H., prin intermediul impresarului G. din Germania.

La data de 27.11.2014, a fost încheiat un contract prin care societatea martorului K. a împrumutat B. Cluj-Napoca, reprezentată de inculpații A. și C. cu suma de 200.000 euro pentru susținerea unui proiect cultural, denumit convențional J.

J. sau J. sau Festivalul, preconizat să aibă loc în perioada iulie - august 2015, în cadrul programului "D.", în contract fiind stipulat că banii vor fi folosiți pentru plata facturii nr. x/26.11.2014, emisă de firma de impresariat artistic G. din Germania, către B. Cluj-Napoca, în sumă de 206.250 euro, reprezentând avans al onorariului pentru H. artistul principal al festivalului. Acest document a fost întocmit de martorul N., avocatul societății împrumutătoare care a pretins prezentarea contractului nr. DG x din 24.11.2014 de către G. din Germania și a facturii aferente nr. x/26.11.2014 în sumă de 206.250 euro, impunând și condiția ca suma acordată drept împrumut să fie virată direct în contul societății de impresariat.

Acceptând B. condițiile impuse de martorul K., după semnarea contractului de împrumut, la data de 28.11.2014 SC L. Cluj-Napoca a transferat suma de 200.000 euro direct în contul impresarului G. din Germania pentru plata facturii nr. x/26.11.2014, cu titlu de avans al onorariului pentru artiștii H. și I., conform clauzelor contractului de împrumut .

Așa cum s-a arătat deja, aceste demersuri de rezervare a artiștilor au avut loc în contextul în care se știa deja despre sesiunea extraordinară de finanțare ce urma a se desfășura de către Primăria mun. Cluj-Napoca în perioada 5-15.12.2014, solicitarea B. datând din data de 02.12.2014, moment la care suma de 200000 euro fusese avansată prin intermediul societății martorului K. către firma de impresariat din Germania, inculpatul A. omițând să facă vorbire despre această inițiativă în cererea adresată primăriei.

În acest context și urmare a prezentării extrasului de cont falsificat nr. x/01.12.2014, prin Hotărârea Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca nr. 479/03.12.2014 a fost alocată B. Cluj-Napoca suma de 1.800.000 RON pentru proiectul "Rezervarea artiștilor internaționali principali pentru programul 2015", fiind încheiat contractul de finanțare nerambursabilă de la bugetul local nr. x/08.12.2014, între Municipiul Cluj-Napoca, în calitate de autoritate finanțatoare și B. Cluj-Napoca, în calitate de beneficiar, suma acordată, reprezentând 90% din valoarea proiectului prezentat, urmând ca beneficiarul să depună la autoritatea finanțatoare, până cel târziu la data de 31.12.2014, documentele justificative în baza cărora urmau a fi virate sumele reprezentând finanțarea nerambursabilă .

La acest moment se impune precizarea că art. 9 alin. (4) al contractului de finanțare nr. x/08.12.2014, prevedea în mod expres că nu sunt eligibile și nu pot fi decontate de către beneficiar cheltuielile efectuate înainte și după perioada de derulare a proiectului.

În continuare, la data de 12.12.2014, inculpatul A. acționând în numele B. Cluj-Napoca, a depus la Primăria Municipiului Cluj-Napoca raportul final însoțit, printre altele, de documente justificative pentru cheltuielile solicitate la decontare și anume contractul nr. x/11.12.2014, încheiat între B. Cluj-Napoca și G. din Germania, factura/invoice nr. x din 11.12.2014 în valoare de 452.000 euro și un document de plată a sumei de 452.000 euro către G. din Germania, denumit "extras de cont" în opisul depus la primărie.

Din acest înscris, rezulta că B. Cluj-Napoca ar fi ordonat plata sumei de 452.000 euro către G., la detaliile plății fiind menționat "Invoice number x Deposit Artists reservation Flat fee Contract No x", probele administrate confirmând că și acest înscris a fost plăsmuit de inculpatul A.

Conform contractului nr. x/11.12.2014, prezentat la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, furnizorul G. din Germania se angaja să prezinte "O., H. și I. pentru a apărea așa cum sunt cunoscuți și a oferi un spectacol la locația Cluj Arena la datele de 31.07 - 02.08.2015", valoarea contractului fiind stabilită la suma de 904.000 euro, iar B. Cluj-Napoca acceptând să realizeze o plată în avans a sumei de 452000 euro, până la data de 15.12.2014.

În aceste condiții, la data de 15.12.2014 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a transferat suma de 1.800.000 RON în contul B. Cluj-Napoca, din care suma de 898.000 RON a fost convertită în euro (200.000 euro), suma în euro rezultată fiind transferată în aceeași zi 16.12.2014 pentru plata facturii externe nr. x/11.12.2014, iar suma de 900.000 RON a fost transferată la data de 17.12.2014 către SC L. Cluj-Napoca pentru restituirea împrumutului acordat de această societate în data de 28.11.2014.

Din extrasele de cont și datele comunicate de F., rezultă că în luna decembrie 2014, din contul B. Cluj-Napoca a fost transferată doar suma de 200.000 euro la data de 16.12.2014, așa cum s-a menționat anterior, nefiind identificat transferul sumei de 452.000 euro către G., contrar mențiunilor din presupusul document de plată prezentat de inculpatul A. la Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru obținerea finanțării nerambursabile.

Din punct de vedere contabil, B. Cluj-Napoca a înregistrat doar factura/invoice nr. x din 11.12.2014 în valoare de 452.000 euro, fără a înregistra factura/invoice nr. x/26.11.2014 (achitată direct de împrumutătorul SC L. Cluj-Napoca către firma de impresariat din Germania.

De asemenea, plata sumei de 900.000 RON către SC L. Cluj-Napoca a fost înregistrată în evidența contabilă a B. Cluj-Napoca ca și operațiune în curs de clarificare, iar ulterior a fost stornată și reînregistrată ca plată către furnizorul G.

Acționând în această modalitate, inculpatul A. a reușit să ascundă faptul că activitatea de rezervare a artiștilor a fost începută anterior încheierii contractului de finanțare nerambursabilă de la bugetul local, respectiv în luna noiembrie 2014 eludând astfel dispozițiile art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005, în forma în vigoare la data faptelor, cunoscând imposibilitatea destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanțare.

Astfel, s-a considerat că se poate concluziona în sensul că activitatea de rezervare a artiștilor pentru M. a început în luna noiembrie 2014, imediat după adoptarea Hotărârii nr. 436/14.11.2014 privind suplimentarea fondului de urgență, la data de 28.11.2014 fiind efectuată și prima plată în sumă de 200.000 euro, ceea ce înseamnă că, potrivit art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005, fondurile publice nerambursabile solicitate nu mai puteau fi folosite pentru proiectul "Rezervarea artiștilor internaționali principali pentru programul 2015" depus de acesta în numele B. la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

În ciuda acestui fapt, inculpatul A. a prezentat la Primăria Municipiului Cluj-Napoca contractul nr. x/11.12.2014, care menționa o dată ulterioară înțelegerii inițiale și valoarea de 904.000 euro, spre deosebire de draftul contractului cu același număr DG x -07, datat la 24.11.2014, cu o valoare de 412.500 euro, prezentat pentru obținerea împrumutului de la SC L. Cluj-Napoca, precum și factura/invoice nr. x din 11.12.2014 în valoare de 452.000 euro, aparent emisă de furnizorul G., deși acest furnizor emisese factura nr. x/26.11.2014 cu titlu de avans al onorariului pentru artistul principal, în valoare de 206.250 euro, fiind achitată deja la data de 28.11.2014 suma de 200.000 euro și un document de plată fals a sumei de 452.000 euro către G. din Germania, deși această plată sau ordonarea efectivă a ei nu a avut loc în realitate.

Prin aceste manopere frauduloase, B. Cluj-Napoca, reprezentată de inculpatul A., a achitat firmei de impresariat din Germania suma totală de 400.000 euro (200.000 euro în 28 noiembrie 2014 și 200.000 euro în 16 decembrie 2014), având în vedere înțelegerea din luna noiembrie 2014, când fusese convenită suma de 412.500 euro, astfel încât serviciul de rezervare al artiștilor pentru evenimentul din 2015 s-a realizat integral din finanțare publică și fără contribuția proprie obligatorie de minimum 10% din valoarea totală a finanțării conform art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, estimată la suma de 40000 euro (suma de 1.800.000 RON fiind echivalentul a circa 400.000 euro). Pentru a eluda această condiție, inculpatul A. a prezentat în mod netransparent faptul că valoarea contractului era de 904.000 euro din care trebuia să plătească 50%, respectiv 452.000 euro, astfel că finanțarea din fondurile publice de aproximativ 400.000 euro reprezenta aproape 90% din valoarea proiectului, iar diferența de 52.000 euro, ce aparent ar fi fost contribuția B. Cluj-Napoca, reprezenta peste 10% din proiect.

Starea de fapt reținută de către instanța de judecată corespunde celei reținute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, aceasta realizând condițiile de tipicitate ale infracțiunilor pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, probele administrate în faza cercetării judecătorești nefiind în măsură să conducă la o soluție contrară, apărările inculpatului urmând a fi respinse ca neîntemeiate.

Pentru început s-a reținut faptul că în cursul urmăririi penale inculpatul A. a uzat de dreptul la tăcere, iar în fața instanței de judecată cu ocazia audierii sale a recunoscut întocmirea în fals a celor două documente respectiv extrasul de cont nr. x/01.12.2014, în care s-a menționat că în contul B. Cluj-Napoca deschis la F. este disponibilă suma de 359.089,36 RON și documentul de plată a sumei de 452000 euro, însă a negat realizarea demersurilor privind rezervarea artiștilor anterior depunerii cererii de finanțare la Primăria mun. Cluj-Napoca, susținând că suma împrumutată de la martorul K. nu reprezenta altceva decât o garanție a faptului că dispuneau de resurse materiale și că demersurile din luna noiembrie 2014, atât cele privind contactarea firmei de impresariat, cât și cele de acordare a împrumutul de către martorul K. au fost realizate de către martorul C.

În același timp, în faza de judecată inculpatul a formulat anumite apărări, reiterând și aspecte invocate și în faza de urmărire penală, solicitând în ceea ce privește infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prev. de art. 306 din C. pen., achitarea sa în baza art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din C. proc. pen., apreciind că faptele sale nu au determinat eludarea condițiilor de eligibilitate ale proiectului depus de către B., iar documentele utilizate nu au fost determinante în obținerea finanțării.

În susținerea acestui punct de vedere inculpatul a arătat pe scurt, aceea că în privința acuzației privind neevidențierea faptului că activitatea de rezervare a artiștilor fusese deja începută și chiar fusese achitată suma de 200.000 euro anterior datei solicitării finanțării pentru a garanta participarea acestora, este incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) sau, în subsidiar lit. b) din C. proc. pen., dat fiind că infracțiunea nu se poate comite prin omisiune, iar fapta a fost dezincriminată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 115/2015 și activitatea de rezervare a artiștilor nu era începută, astfel că nu exista obligația de a evidenția aspectele imputate în cererea de finanțare.

Cu privire la prezentarea extrasului de cont falsificat nr. x/01.12.2014 al F. odată cu cererea de finanțare pentru primirea aprobărilor necesare acordării finanțării nerambursabile, s-a apreciat că este incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. dat fiind că prin raportare la contractarea împrumutului de la L. SRL în cuantum de 200.000 euro B. a îndeplinit condiția de eligibilitate referitoare la asigurarea unei cofinanțări în cotă de 10% din valoarea proiectului, mai mult nu exista o obligație legală de asigura cofinanțarea de la momentul depunerii cererii de finanțare, ci condiția putea fi îndeplinită oricând pe parcursul derulării proiectului, iar fapta a fost dezincriminată odată cu adoptarea Hotărârii nr. 467/2015 a Consiliului Local Cluj-Napoca.

Cu privire la prezentarea documentului fals privind plata sumei de 452.000 euro către G. pentru primirea aprobărilor necesare acordării finanțării nerambursabile, s-a considerat că este incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. dat fiind că potrivit art. 53 din Regulamentul de finanțare anexă a HCL nr. 603/2013 pentru decontarea cheltuielii de tipul rezervării artiștilor, nu era necesară depunerea documentului justificativ al plății, astfel că aceasta nu reprezenta o condiție de eligibilitate, fiind suficientă depunerea facturii fiscale.

S-a susținut astfel că activitatea de rezervare a artiștilor nu ar fi debutat prin demersurile întreprinse în noiembrie 2014, iar suma de 200.000 euro achitată prin intermediul firmei martorului K. nu reprezintă un avans, astfel cum este acesta definit în instituțiile de drept civil odată ce nu există un contract valabil încheiat între firma de impresariat și B., suma respectivă reprezentând doar o garanție de bonitate a acesteia din urmă.

În realitate, raportat la aceste apărări ale inculpatului s-a reținut că, astfel cum rezultă din declarația dată de martorul P., reprezentatul firmei de impresariat G., la întrebarea expresă a apărării "cine a fost persoana de contact din cadrul B. cu care G. a purtat discuții în noiembrie 2014?" acesta a răspuns că "A.", acesta semnând și contractul de împrumut încheiat cu firma martorului K.

În legătură cu natura juridică a sumei achitate în noiembrie 2014, deși s-a susținut de inculpat că reprezintă o garanție a bonității B., s-a considerat că în realitate, aceasta reprezintă un avans absolut necesar pentru rezervarea artiștilor internaționali vizați, după cum rezultă din chiar contractul de împrumut încheiat la 27.11.2014 între B. și SC L. Cluj-Napoca, în care s-a menționat în mod expres aceea că " B. declară că în vederea pregătirii J. este necesară achitarea în perioada imediat următoare a unei sume cu titlu de avans al onorariului pentru artistul principal al festivalului H., potrivit facturii nr. x emise la 26.11.2014 de către G. din Germania în valoare totală de 206.250 euro și fără de care nu se poate asigura participarea artistului la evenimentul din vara anului 2015", document întocmit de un avocat în baza documentelor furnizate de către firma din Germania și a informațiilor furnizate de către beneficiar, prin intermediul reprezentaților legali, unul dintre aceștia fiind inculpatul A.

În plus, referitor la existența a două contracte purtând același număr, DG x unul fiind din 24.11.2014 nesemnat de către B. și altul datat 11.12.2014 și semnat de ambele părți, martorul P. a arătat în cuprinsul aceleiași declarații că, în realitate nu poate fi vorba decât despre un singur contract, acesta fiind semnat la o dată ulterioară, arătând și faptul că cel din 24.11.2014 reprezintă un contract ferm, în lipsa căruia nu s-ar fi putut emite factură.

Mai mult, cu ocazia audierii sale în fața instanței, martorul K. a precizat că menține declarația sa din faza de urmărire penală dată după consultarea cu avocatul său, în declarația amintită acest specificând foarte clar că împrumutul era necesar în vederea contractării artistului cap de afiș, fiind vorba despre H., toate demersurile indicate de acesta la momentul audierii referitor la securizarea plății efectuate "fiind realizate pentru a se asigura că împrumutul este utilizat pentru plata acestui artist, nu în alte scopuri".

În același sens, s-a reținut și declarația martorului N., avocatul societății L. Cluj-Napoca, care a menționat în mod expres aceea că împrumutul cerut de B. clientului său, viza "rezervarea capului de afiș al festivalului, că achitarea sumei respective era primul pas pentru rezervarea lui H., apreciind la momentul audierii că termenul de avans folosit în contractul de împrumut ar fi fost nefericit ales, în plus acesta confirmând că, în lipsa achitării sumei respective firma de impresariat nu ar fi acționat, susținerile sale în sensul că în acest fel nu era garantată participarea artistului la eveniment fiind pure speculații, odată ce a susținut că suma achitată era destinată rezervării capului de afiș.

Esențial din perspectiva analizată este faptul că, indiferent de cum am cataloga suma respectivă, avans sau garanție, scopul achitării sale era rezervarea unor artiști internaționali pentru festivalul M. ce urma a se desfășura în anul 2015, după cum a precizat foarte clar martorul P. în declarația sa, art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005, în vigoare la aceea dată enunțând interdicția destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută la data încheierii contractului de finanțare, fiind cert faptul că în luna noiembrie 2014 au fost realizate activității, în sensul rezervării unor artiști internaționali, ceea ce coincide cu scopul proiectului supus spre aprobare Primăriei mun. Cluj-Napoca la data de 02.12.2014, proiect intitulat "Rezervarea artiștilor internaționali principali pentru programul 2015".

În acest context, în privința susținerii apărării în sensul că infracțiunea prevăzută de art. 306 din C. pen. nu s-ar putea comite și prin omisiune, s-a reținut că așa s-a stabilit deja, activitatea de rezervare a artiștilor debutase anterior depunerii solicitării de finanțare nerambursabilă, împrejurare despre care inculpatul nu a făcut vorbire în cuprinsul cererii sale, ignorând dispozițiile art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005.

În legătură cu această cerință impusă prin art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005 martorii audiați în faza cercetării judecătorești cu atribuții în procedura de atribuire a finanțărilor nerambursabile au declarat că, conform dispozițiilor legale în vigoare la data faptelor, nu era posibilă acordarea unei astfel de finanțări pentru cheltuieli angajate anterior demarării proiectului, cu referire aici la declarațiile martorilor Q. și R., aceeași fiind situația și în privința cerinței referitoare la dovada existenței unor resurse proprii în cuantum de minim 10% din valoarea totală a finanțării.

Desigur că, raportat la modul de redactare a art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005 în vigoare la data faptelor, comisia de selecție a proiectelor nu avea posibilitatea de a cunoaște aceste aspecte decât în măsura în care erau aduse la cunoștință de către solicitanți, iar în acest caz concret inculpatul A. a omis să informeze despre demersurile privind rezervarea artiștilor internaționali, artificiul realizat în maniera prezentată anterior având rolul de a asigura acoperirea cheltuielilor cu rezervarea artiștilor pentru evenimentul din 2015, integral din finanțare publică și fără contribuția proprie obligatorie de minimum 10%.

A mai susținut apărarea că infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 306 din C. pen. se poate săvârși sub aspectul laturii obiective doar printr-o acțiune, adică prin folosirea sau prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete și că, dacă legiuitorul ar fi dorit ca aceasta să se poată săvârși și printr-o omisiune ar fi apelat la un mecanism de reglementare identic cu cel din art. 181 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, conform căruia "Cu aceeași pedeapsă se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri."

Într-adevăr, elementul material al infracțiuni presupune folosirea ori prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete pentru a obține pe nedrept acordarea unei finanțări din fonduri publice, obținerea fondurilor solicitate fiind o condiție pentru existența infracțiunii în discuție, însă s-a apreciat că această comparație cu art. 181 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 nu poate fi primită, în cazul respectiv, fiind vorba despre omisiunea furnizării cu știință a datelor cerute pentru obținerea de fonduri, în situația de speță, fiind vorba despre o interdicție a folosirii fondurilor astfel obținute, pentru cheltuieli anterioare proiectului.

În plus, art. 17 din C. pen. reglementează săvârșirea infracțiunii comisive prin omisiune, stabilind că "infracțiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârșită și prin omisiune, când autorul omisiunii, printr-o acțiune sau inacțiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului, conduita infracțională imputată inculpatului pliindu-se deplin pe acest text de lege.

În privința susținerii dezincriminării faptei prin intrarea în vigoare a Legii nr. 111/2015 care modifică Legea nr. 350/2015 s-a arătat în apărare că modificarea condițiilor de finanțare, în sensul extinderii caracterului eligibil și asupra cheltuielilor contractate pentru activități începute anterior încheierii contractului de finanțare, precum și a celor contractate în tot anul bugetar în care se desfășoară proiectul, determină dezincriminarea din sfera ilicitului penal a faptei comise în condițiile modificate.

S-a mai susținut totodată, că norma de la art. 306 din C. pen. este o normă în alb incompletă care nu poate fi aplicată în mod independent, întrucât nu precizează care sunt condițiile de eligibilitate aferente finanțărilor obținute sau garantate din fondurile publice și prin urmare, devine aplicabilă doar în momentul în care se completează cu o lege specială, exemplificând cu art. 4 lit. f) raportat la art. 13 din Legea nr. 350/2005, care prevedea la data săvârșirii faptei că, "Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanțare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate și oportune și au fost contractate în perioada executării contractului", textul fiind modificat prin Legea nr. 111/2015 în vigoare din 18.05.2015, o situație similară constatând în privința infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prev. de art. 348 din C. pen.

Concret, analizând formele succesive ale Legii nr. 350/2005 s-a reținut că, potrivit art. 4 lit. f) rap. la art. 13 din Legea nr. 350/2005 la data săvârșirii faptei, "Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanțare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate și oportune și au fost contractate în perioada executării contractului", actuala formă a art. 13 din Legea nr. 350/2005, modificată prin Legea nr. 111 din 14 mai 2015 stabilind că "Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanțare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate și oportune și au fost contractate în anul bugetar în care se desfășoară contractul", în opinia apărării fapta fiind dezincriminată prin modificarea condițiilor de eligibilitate a proiectelor, condiții de eligibilitate prevăzute însă într-o lege specială cu caracter nepenal.

Cu referire la susținerea privind caracterul de normă în alb incompletă a art. 306 din C. pen., nu a fost împărtășit punctul de vedere al apărării, deoarece plecând de la clasificarea normelor în complete și incomplete, s-a reținut că normele penale complete sunt cele care conțin toate elementele specifice dispoziției și sancțiunii, în timp ce normelor penale incomplete le lipsește, fie dispoziția, fie sancțiunea, fie elemente ale acestora pe care le împrumută din conținutul altor norme. Însă, în situația de față în structura normei penale incriminatoare în discuție, se regăsește, atât dispoziția prin indicarea conduitei prohibite, respectiv folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, cât și sancțiunea ce intervine în cazul realizării actului de conduită interzis.

Situația este total diferită în cazul infracțiunii prevăzute de art. 348 din C. pen. care constă în exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale", această normă fiind aplicabilă atunci când o lege specială prevede că exercitarea fără drept a unei anumite profesii se sancționează potrivit legii penale, cu titlu exemplificativ fiind de amintit Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Ca atare, modificarea condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor printr-un act normativ cu caracter nepenal nu este de natură să conducă la dezincriminarea faptei săvârșite anterior cu încălcarea condițiilor de eligibilitate în vigoare la data faptelor, în condițiile în care legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale mai favorabile, fiind neîndoios că Legea nr. 350/2005 modificată prin Legea nr. 115/2105 nu este o normă cu caracter penal. În plus, art. II din Legea modificatoare nr. 111/2015 prevede în mod expres că dispozițiile art. 13, astfel cum au fost modificate prin legea în discuție se aplică contractelor de finanțare care se încheie după data de 18 mai 2015, ceea ce înseamnă că dacă legiuitorul ar fi dorit să extindă aplicabilitatea acestor dispoziții legale și la situații preexistente, ar fi putut să o facă.

În ceea ce privește, susținerile apărării privind extrasul de cont falsificat nr. x/01.12.2014 al F. depus odată cu cererea de finanțare s-a observat că pe de-o parte, se arată că față de conținutul art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005 (care prevede că finanțările nerambursabile trebuie însoțite de o contribuție din partea beneficiarului de 10% din valoarea totală a finanțării), prin raportare la contractarea împrumutului de la L. SRL în cuantum de 200.000 euro, B. a îndeplinit condiția de eligibilitate referitoare la asigurarea unei cofinanțări și pe de altă parte, că nu exista o obligație legală de asigura cofinanțarea de la momentul depunerii cererii de finanțare, ci condiția putea fi îndeplinită oricând pe parcursul derulării proiectului, inculpatul arătând că aceasta provenea din împrumuturi și finanțări din mediul privat, respectiv contracte cu S. ori T., banii fiind încasați însă la finele anului.

S-a considerat că aceste aserțiuni nu sunt corecte, dimpotrivă era necesară depunerea dovezii privind existența contribuției minime de 10% la momentul depunerii cererii de finanțare, aceasta reprezentând o condiție de eligibilitate a proiectelor, afirmația că suma împrumutată de la martorul K. ar satisface cerințele legale în acest sens, fiind oarecum surprinzătoare, atâta timp cât vine să contrazică apărarea inculpatului privind demararea activității de rezervare a artiștilor anterior datei depunerii solicitării la Primăria mun. Cluj-Napoca, iar în măsura în care inculpatul A. ar fi prezentat acel contract de împrumut, proiectul B. ar fi fost respins pentru nerespectarea cerinței impuse de art. 4 lit. f) din Legea nr. 350/2005.

În același timp, este de menționat faptul că, depunând solicitarea de finanțare la data de 02.12.2014, inculpatul A. a depus acest extras de cont despre care a recunoscut că este fals, menționând expres pe opisul actelor ce însoțeau cererea că acesta reprezintă "dovada existenței surselor proprii de finanțare", ceea ce înseamnă că știa foarte bine care este semnificația acelui document, orice alte apărări de natura celor menționate anterior fiind în această situație superflue, odată ce inculpatul a depus respectivul înscris spre a fi avut în vedere la analiza dosarului B. pentru a-și asigura eligibilitatea proiectului.

S-a mai susținut în apărarea inculpatului și faptul că prezentarea documentului fals privind plata sumei de 452.000 euro către G. nu reprezenta o condiție de eligibilitate pentru aprobarea finanțării nerambursabile, în opinia apărării prin prisma dispozițiilor art. 53 din Regulamentul de finanțare anexă a HCL nr. 603/2013 fiind vorba despre capitolul

"alte cheltuieli" nu era necesar drept document justificativ decât factura fiscală, nu și vreo chitanță ori ordin de plată.

Se critică în realitate, modalitatea de decontare a sumelor aprobate la finanțare de primărie, în sensul că pentru a beneficia de sumele propriu zise, beneficiarul trebuia inițial să suporte cheltuielile din fonduri proprii, depunea apoi documente justificative în baza cărora acestea erau ulterior decontate, inculpatul fiind "obligat" la demersul de care este învinuit, în considerarea faptului că în mod evident B. nu dispunea la momentul acela de sumele necesare rezervării artiștilor internaționali.

Potrivit art. 44 din Regulamentul privind regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetul local acordate în baza Legii nr. x privind finanțările nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 603 din 30.12.2013 "cheltuielile eligibile vor putea fi finanțate în baza unui contract de finanțare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate și oportune și au fost contractate în perioada executării contractului", fiind menționată în mod expres în acest document procedura de decontare, existând pentru beneficiari obligația depunerii unor raportări periodice și finale și a anumitor documente pentru justificarea cheltuielilor efectuate. Martorii audiați U., V. și W., angajați ai Primăriei mun. Cluj-Napoca au confirmat acest mod de lucru la nivelul acestei instituții dar și în privința contractului în discuție.

Trecând peste criticile aduse procedurii de decontare în sine, s-a observat pe de-o parte, că potrivit art. 6 din contractul de finanțate nr. x/08.12.2014, autoritatea finanțatoare avea obligația de a vira sumele alocate pentru finanțarea proiectului în condițiile art. 7 din contract, adică "pe bază de documente justificative", existând posibilitatea suspendării plății în cazul nerespectării de către beneficiar a obligațiilor asumate, iar pe de altă parte că inculpatul A. a depus la 12.12.2014 raportul final însoțit de anumite documente justificative printre care și documentul de plată a sumei de 452000 euro falsificat, spre a fi avut în vedere la decontare, indicând în documentul intitulat Bugetul de venituri și cheltuieli, întocmit conform anexei 3 la Regulamentul menționat, că sumele reprezentând finanțare nerambursabilă și contribuție proprie se încadrează la capitolul "servicii", situația centralizatoare din cuprinsul raportului final (fila x) fiind în același sens, respectiv că este vorba despre servicii, fiind vorba în concret, despre o singură cheltuială, ce se solicita a fi decontată o singură dată conform contractului de finanțare din 08.12.2014, acoperind întreaga sumă aprobată spre finanțare.

Rezultă așadar că, contractul încheiat se desfășura în anumite etape, acesta finalizându-se odată cu emiterea ordinului de plată de către primărie, alocarea sumelor respective presupunând anumite demersuri din partea beneficiarului supuse verificării și aprobării autorității finanțatoare, în ultimă instanță fiind decontarea pe baza unor documente justificative a sumelor alocate inițial, ceea ce înseamnă că în lipsa acestui demers al inculpatului de prezentare a documentului falsificat intitulat în opisul depus "extras de cont", autoritatea publică nu ar fi aprobat finanțarea, conduita inculpatului desfășurată în etapa executării contractului după cum am arătat anterior, realizând condițiile de tipicitate ale infracțiunii de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 306 din C. pen., împrejurările de fapt reținute conferind un caracter unitar activității infracționale, scopul unic al desfășurării acestora fiind obținerea pe nedrept a fondurilor solicitate.

Susținerea avansată în apărare în sensul că depunerea acestui document fals nu reprezenta o condiție de eligibilitate pentru aprobarea finanțării nerambursabile, fiind suficientă factura depusă nu este sustenabilă, fiind de neînțeles de ce a recurs inculpatul la acest gest dacă depunerea documentului justificativ, respectiv nu era obligatorie, dincolo de faptul că în anexa 6 la regulament se menționau printre cheltuieli eligibile și cele privind rezervarea artiștilor etc., iar în bugetul de venituri și cheltuieli indicat la anexa 3 se menționau la pct. 2 onorarii/fond premiere/consultanță și la pct. 7 "servicii", această din urmă rubrică fiind bifată de către inculpat. Într-adevăr, art. 53 din regulament menționează diferențiat doar cheltuieli de închiriere, cheltuieli privind consultanța de specialitate, fond premiere și alte cheltuieli (fila x), însă aceste dispoziții trebuie interpretare prin raportare la conținutul anexelor, în opinia noastră, cheltuielile cu rezervarea artiștilor fiind necesar a fi menționate ca onorarii/fond premiere/consultanță, fiind obligatorie depunerea pe lângă factura fiscală și a unui document de plată, cum, de altfel a și procedat inculpatul.

Așadar, în opinia instanței de fond analiza coroborată a probelor administrate pe tot parcursul procesului penal a susținut concluzia că starea de fapt din rechizitoriu se confirmă, aceasta permițând identificarea tuturor condițiilor de tipicitate ale infracțiunilor pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, sens în care pentru considerentele expuse anterior, s-a apreciat că vinovăția inculpatului este o certitudine, materialul probator administrat sub aspectul întregii activități infracționale desfășurate de acesta fiind deosebit de elocvent, solicitarea sa de achitare pentru infracțiunea prevăzută de art. 306 din C. pen., neputând fi primită.

Tot astfel, s-a considerat că nu sunt justificate cererile inculpatului de a se reține sub aspectul infracțiunilor de fals, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., deoarece nu pot fi identificate în starea de fapt niciun fel de împrejurări privind fapta comisă de natură a diminua gravitatea infracțiunilor comise ori periculozitatea infractorului dimpotrivă, s-a apreciat că manoperele frauduloase desfășurate de inculpat sunt foarte grave, acesta acționând deliberat în acest fel pentru obținerea pe nedrept a unei sume de bani consistente de la o autoritate publică, în detrimentul celorlalți competitori, manifestând o totală lipsă de responsabilitate față de banul public. În același sens, s-a opinat că nu sunt aplicabile situației concrete a inculpatului nici prevederile art. 83 din C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile de fals, în raport cu activitatea infracțională desfășurată de acesta și de conduita procesuală manifestată, instanța apreciind că este necesară aplicarea unei pedepse.

În drept, fapta inculpatului A. care, în calitate de președinte al B. Cluj-Napoca, în luna decembrie 2014, a prezentat documente false și date inexacte și incomplete (la data de 02.12.2014 a prezentat extrasul de cont nr. x/01.12.2014 al F. falsificat, cu aceeași ocazie a omis să evidențieze în cererea de finanțare, în proiect și în celelalte documente, împrumutul contractat în luna noiembrie 2014, folosit la rezervarea artiștilor pentru programul din 2015, după care la data de 12.12.2014 a prezentat documentul fals privind plata sumei de 452.000 euro către G.), pentru primirea aprobărilor necesare acordării finanțării nerambursabile de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca pentru proiectul "Rezervarea artiștilor internaționali principali pentru programul 2015", prin hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 479/03.12.2014, acțiune care a avut ca și rezultat obținerea pe nedrept, la data de 16.12.2014, a finanțării nerambursabile în sumă totală de 1.800.000 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 306 din C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care, la începutul lunii decembrie 2014, a plăsmuit extrasul de cont nr. x/01.12.2014, în care a menționat contrar realității că în contul B. Cluj-Napoca deschis la F., este disponibilă suma de 359.089,36 RON, înscris pe care l-a anexat la cererea de finanțare nerambursabilă înregistrată la data de 02.12.2014 la Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru a face dovada existenței surselor proprii de finanțare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului care, în cursul lunii decembrie 2014, a plăsmuit un aparent document de plată a sumei de 452.000 euro, din care rezultă că B. Cluj-Napoca a ordonat plata sumei de 452.000 euro către G., deși în realitate din contul B. Cluj-Napoca a fost transferată doar suma de 200.000 euro, înscris pe care la data de 12.12.2014 l-a depus la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în vederea obținerii sumei de 1.800.000 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile prevăzute de art. 74 din C. pen. și anume natura și gravitatea concretă a infracțiunilor săvârșite dar și periculozitatea inculpatului, prin raportare la criteriile de individualizare identificate în acest text de lege și anume: împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunilor deduse judecății și mijloacele folosite, starea de pericol creată, motivul și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

S-a reținut în acest sens, că inculpatul a acționat în scopul inducerii în eroare a autorității finanțatoare, manoperele desfășurate urmărind tocmai eludarea condițiilor de acordare a finanțării, inculpatul plăsmuind în fals anumite documente, omițând să informeze primăria despre demersurile realizate anterior perioadei contractuale, fiind determinat să obțină o finanțare considerabilă pentru acest proiect, chestiunile invocate privind termenele scurte stabilite, caracterul incorect al procedurii de decontare ori defectuozitatea legislației în domeniu neputând justifica un astfel de mod de a acționa, indiferent de scopul nobil urmărit și anume, punerea mun. Cluj-Napoca pe harta lumii printr-un festival de anvergură. Bugetul Primăriei mun. Cluj-Napoca a fost în mod evident prejudiciat, chiar dacă această instituție nu a dat curs solicitării de constituire de parte civilă, chestiune care nu este în măsură a diminua periculozitatea faptelor. În plus, s-a reținut vârsta relativ tânără a inculpatului, pregătirea școlară și profesională, implicarea în activități lucrative, lipsa antecedentelor penale și recunoașterea parțială a faptelor.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul A. solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțând o nouă hotărâre achitarea inculpatului, amânarea aplicării pedepsei în următoarele etape: stabilirea pedepsei amenzii în principal, sau a pedepsei închisorii în subsidiar raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 din C. pen. reducerea cu 1/4 a pedepsei amenzii în ipoteza în care se stabilește această pedeapsă sau reducerea cu 1/3 a pedepsei închisorii în ipoteza în care se stabilește această pedeapsă în baza art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. contopirea pedepselor stabilite conform art. 39 din C. pen.

În motivarea apelului s-au arătat motivele succinte pentru dispunerea achitării cu privire la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prev. de art. 306 din C. pen.

Cu privire la actul material privitor la omisiunea de evidenția în cererea de finanțare, în proi