ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1450/2021

Ședința publică din data de 9 iunie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

În cadrul procedurii insolvenței debitoarei S.C. A. S.A., prin încheierea din 15.10.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2014, având ca obiect cererea de repunere în termenul de declarare a creanței, formulată de creditorul Municipiul Bacău, prin primar, Tribunalul Vaslui, secția Civilă a luat act de faptul că administratorul special al debitoarei, B., a împuternicit-o pe C., prin declarație verbală, să-l reprezinte pe tot parcursul soluționării dosarului în fața Tribunalului Vaslui și a mandatat-o să efectueze toate actele în privința sa, inclusiv să pună concluzii cu privire la toate cererile; a pus în vedere practicianului în insolvență D. să depună la dosar împuternicire din partea lichidatorului judiciar E. S.P.R.L. pentru acest dosar asociat; a constatat că în cauză s-a formulat de către administratorul special al debitoarei, prin mandatar C., o cerere de intervenție; a pus în vedere administratorului special ca în termen de zece zile să depună la dosar precizări cu privire la tipul de intervenție pe care înțelege să o formuleze, cu indicarea temeiului de drept și să o timbreze în mod corespunzător, să precizeze motivele de fapt și de drept ale cererii, urmând ca această cerere și completările ulterioare să fie comunicate părților pentru a-și exprima punctul de vedere și a amânat judecarea cauzei, acordând termen la 19.11.2019, urmând a se repeta procedura de citare prin Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Împotriva acestei încheieri, la 21.10.2019 C., în calitate de mandatar al administratorului special B., a declarat apel.

La 08.01.2020, C., în calitate de mandatar al Comitetului Creditorilor S.C. A. S.A., societate în faliment, a formulat o cerere de intervenție în interesul administratorului special al S.C. A. S.A.

Prin încheierea din 09.06.2020, instanța de apel, în vederea soluționării cererii de recuzare a completului de judecată, formulată de B., în calitate de administrator special al S.C. A. S.A., primită la dosar după închiderea dezbaterilor, a amânat pentru 23.06.2020 pronunțarea asupra cererii de intervenție și asupra excepțiilor inadmisibilității apelului, lipsei calității procesuale active a administratorului special, nulității apelului și lipsei calității de reprezentant a numitei C..

Prin decizia nr. 230/23.06.2020, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, a admis excepția inadmisibilității apelului și a respins ca inadmisibil apelul.

Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.A. a declarat recurs.

În motivare, a susținut că pentru termenul de judecată la care s-a pronunțat decizia recurată nu a fost îndeplinită procedura legală de citare a S.C. A. S.A., reprezentată prin lichidator judiciar E. S.P.R.L. și F. S.A., dar și că instanța de apel nu a soluționat cererile de înscriere în fals și de verificare de scripte și a reținut în mod eronat că cererea de recuzare a lichidatorului judiciar s-a derulat în condițiile legii.

A arătat recurenta că cererea de intervenție a fost soluționată cu încălcarea dispozițiilor art. 61 și urm. C. proc. civ.

În acest sens, a susținut că potrivit art. 64 C. proc. civ., instanța era obligată să comunice cererea de intervenție celorlalte părți din dosar, iar potrivit art. 174, art. 175 și art. 179 C. proc. civ., actul de procedură este nul atunci când a fost efectuat cu nerespectarea cerințelor legale de formă sau de fond, aducând părții o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea atât a actului, de la data îndeplinirii lui, cât și a actelor ulterioare.

Potrivit recurentei, ca o consecință a celor arătate mai sus, devin incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în baza cărora a solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel.

În opinia autoarei căii de atac, trebuie reținută și incompatibilitatea magistraților, în condițiile art. 42 alin. (1) C. proc. civ., împrejurare ce atrage și incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În acest context, a susținut că, potrivit art. 43 C. proc. civ., judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat sa se abțină de la judecata pricinii, iar grefierul de ședință trebuie să verifice dacă judecătorul se află în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 41 C. proc. civ. și să întocmească un referat în acest sens.

Memoriul de recurs a fost semnat de C., care și-a afirmat calitatea de administrator special al S.C. A. S.A. și a fost depus la 04.08.2020, la Curtea de Apel Bacău care, nefiind instanța a cărei hotărâre se atacată, l-a înaintat Curții de Apel Iași, unde a fost înregistrat la 11.08.2020.

La 05.11.2020 E. S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al S.C. A. S.A., a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile netimbrării, lipsei calității de reprezentant și nulității recursului.

În susținerea excepției lipsei calității de reprezentant, a arătat, pe de o parte, că recursul este semnat de C., în calitate de administrator special, deși această calitate este deținută de B., iar pe de altă parte, că raportat la art. 18 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar este singurul care poate reprezenta societatea debitoare.

Din perspectiva excepției nulității, a arătat că recurenta nu și-a întemeiat calea de atac pe niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și s-a limitat la a face afirmații neconforme cu dispozițiile C. proc. civ.

În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

Astăzi, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a luat în examinare cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 494 C. proc. civ., excepția netimbrării recursului și a verificat regularitatea declarării recursului, aspecte asupra cărora reține următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Având în vedere că recurenta și-a îndeplinit obligația legală de a achita taxa judiciară de timbru, dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON regăsindu-se la dosar, excepția netimbrării recursului va fi respinsă.

În continuare, analizând regularitatea declarării recursului în cauză, Înalta Curte reține că recursul a fost depus la Curtea de Apel Bacău la 04.08.2020, iar instanța care a pronunțat decizia atacată este Curtea de Apel Iași.

Potrivit art. 490 alin. (1) C. proc. civ., "recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității".

Pe de altă parte, potrivit art. 136 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, "căile de atac depuse la o altă instanță decât cea a cărei hotărâre se atacă primesc dată certă și se înaintează pe cale administrativă instanței care a pronunțat hotărârea atacată".

În aplicarea acestor din urmă prevederi, Curtea de Apel Bacău a înaintat recursul Curții de Apel Iași.

Norma regulamentară evocată nu are aptitudinea de a înlătura de la aplicare sancțiunea instituită de art. 490 alin. (1) C. proc. civ., întrucât este edictată doar pentru a asigura înregistrarea circuitelor dosarelor, în evidențele instanțelor; rolul normei în discuție este, deci, unul exclusiv administrativ.

Potrivit art. 176 pct. 6 C. proc. civ., nulitatea este necondiționată în cazul încălcarii dispozițiilor legale referitoare la alte cerințe legale extrinseci actului de procedură.

Cum cerința depunerii recursului la instanța care a pronunțat hotărârea atacată este una extrinsecă actului de procedură constând în cererea de recurs, rezultă că sancțiunea nulității prevăzută de art. 490 alin. (1) C. proc. civ. intervine necondiționat de existența unei vătămări.

Așadar, întrucât calea de atac nu a fost depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege evocate mai sus, va anula recursul, în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția netimbrării recursului.

Anulează recursul declarat de recurenta S.C. A. S.A., prin administrator special C., împotriva deciziei nr. 230/23.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 iunie 2021.