ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2022

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022

asupra conflictului de față constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la 08.01.2021 sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Justiției în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. și T., a formulat contestație la executare împotriva executărilor silite în ansamblu începute de către BEJ U. în dosarele de executare cu numerele 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 824, 825, 826, 827, 831, 833/E/2019, împotriva somațiilor emise în dosarele menționate, precum și încheierilor de stabilire a cheltuielilor de executare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării silite începută de către BEJ U. până la soluționarea definitivă a prezentei contestații și anularea executării silite însăși și a tuturor actele de executare efectuate în dosarele de executare menționate ale BEJ U., inclusiv a încheierilor prin care a fost încuviințată executarea silită în dosarul de executare anterior menționat și să se constatate că nu există sume de plată aferente sentinței civile nr. 376/21.02.2008 a Tribunalului Suceava.

La termenul din 07.04.2021, raportat la aspectele privind împrejurarea că în 17 dosare de executare încuviințarea executării a fost pronunțată de Judecătoria Iași, iar în trei dosare de executare încuviințarea a fost acordată de Judecătoria Suceava instanța a dispus disjungerea și formarea pentru fiecare dosar de executare indicat în prezenta contestație la executare, respectiv nr. 810/E/2019, 811/E/2019, 812/E/2019, 813/E/2019, 814/E/2019, 815/E/2019, 816/E/2019, 817/E/2019, 818/E/2019, 819/E/2019, 820/E/2019, 821/E/2019, 822/E/2019, 824/E/2019, 825/E/2019, 826/E/2019, 827/E/2019, 831/E/2019 și 833/E/2019, a câte unui nou dosar având ca obiect contestație la executare și s-a format prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2021.

La termenul de judecată din data de 16.06.2021 instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București în soluționarea prezentei cauze.

2.1. Prin sentința civilă nr. 5357 din 16.06.2021, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat în favoarea Judecătoriei Iași, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut, în esență, că executarea silită care face obiectul prezentei cauze, a fost încuviințată cu privire la mai mulți debitori (Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava) prin încheierea nr. 2085/CS/24.02.2020 a Judecătoriei Iași, urmare a declinării judecării cererii de încuviințare a executării silite depusă de executorul judecătoresc la Judecătoria Suceava, prin sentința civilă nr. 11/08.01.2020, pentru motivul prevăzut de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., raportat la calitatea creditorilor și care funcționează în raza Curții de Apel Suceava.

Întrucât instanța de executare astfel stabilită, care a încuviințat executarea silită în cadrul mai multor dosare de executare privind aceeași executare silită, este Judecătoria Iași, competența de soluționare aparține acestei instanțe.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Iași a pronunțat sentința civilă nr. 10859 din 21.10.2021, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

În motivare, s-a reținut, în esență, că, primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate și au putut pune concluzii a fost termenul din 07.04.2021, termen la care instanța a soluționat excepții și a luat măsura administrativă de disjungere a dosarelor și de formare a unui nou dosar de instanță pentru fiecare dosar de executare aferent cu reținerea doar a dosarului de executare nr. 809/E/2019. La acest termen instanța nu a procedat la verificarea competenței în temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ. și nici nu a reținut că prorogă verificarea acesteia în temeiul art. 131 alin. (2) C. proc. civ., situație față de care competența rămâne câștigată de către prima instanță sesizată.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată împotriva actelor de executare silită efectuate de către executorul judecătoresc pentru creditoarea D., astfel cum a fost disjunsă din cererea inițială vizând o pluralitate de debitori.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situația particulară a speței.

Conform deciziei în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în speță, prin încheierea nr. 1521/CS/11.02.2020, pronunțată de către Judecătoria Iași în cadrul dosarului nr. x/2019, a fost încuviințată executarea silită promovată de BEJ U. la solicitarea creditoarei D., împotriva debitorilor Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției.

Câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Iași este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2022.