ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 397/2022

Ședința publică din data de 24 februarie 2022

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Arad sub nr. x/2022, petenta Curtea de Apel Oradea, în contradictoriu cu intimații creditori A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT. și UU., a solicitat suspendarea provizorie a executării silite pornite de VV. în dosarul execuțional nr. x/2021, la cererea creditorilor, până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite aflate pe rolul Judecătoriei Arad.

2.1 Prin încheierea nr. 342 din 1 februarie 2022, Judecătoria Arad, secția civilă a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

În motivare a reținut incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) și 651 alin. (1) C. proc. civ., stabilind că instanța de executare este Judecătoria Oradea, care a încuviințat executarea silită, conform statuărilor cuprinse în Decizia nr. 20/2021 pronunțată de instanța supremă în recurs în interesul legii.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Oradea, secția civilă, prin sentința civilă nr. 596 din 14 februarie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Arad, și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Aceasta a statuat că Decizia nr. 20/2021, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nu vizează situația din prezenta speță. Întrucât contestatoare este Curtea de Apel Oradea, în cauză își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2)

1

C. proc. civ. care au caracter special în raport de cele ale art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din același cod, iar aceste dispoziții nu au făcut obiectul interpretării instanței supreme în decizia amintită, ci însăși Înalta Curte a atras atenția asupra faptului că pot exista cazuri în care legea ar dispune altfel, cum este ipoteza în prezenta speță.

Astfel, în acord cu prevederile art. 127 C. proc. civ.,,(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (2

1

) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.’’

Aceste dispoziții sunt de ordine publică, iar Judecătoria Oradea nu este competentă să judece o cerere precum cea dedusă judecății, în care contestatoare este Curtea de Apel Oradea, instanță ierarhic superioară prezentei instanțe.

Prin urmare, Judecătoria Arad este competentă să soluționeze prezenta cauză, întrucât contestatoarea este cea care are alegerea dintre mai multe instanțe deopotrivă competente, alegând să sesizeze Judecătoria Arad.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Obiectul litigiului în legătură cu care s-a ivit prezentul conflict de competență îl constituie cererea de suspendare provizorie a executării silite declanșată în dosarul execuțional nr. x/2021 al VV., formulată de contestatoarea Curtea de Apel Oradea.

Dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

De asemenea, potrivit art. 719 alin. (1) și (7) din același cod, până la soluționarea contestației la executare sau al altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată. Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune prin încheiere și fără citarea părților suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare.

Rezultă, din dispozițiile legale evocate, că în procedura executării silite suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare a aceleiași executări promovate în cadrul unei contestații la executare, este de competența instanței de executare, care, potrivit statuărilor cuprinse în Decizia nr. 20/2021 este judecătoria care a încuviințat executarea silită.

Este de amintit, în acest context, că prin încheierea nr. 6232 din 23 decembrie 2021, Judecătoria Oradea a încuviințat executarea silită în dosarul execuțional nr. x/2021 al VV., având ca obiect cererea inițiată de mai mulți creditori, personal auxiliar și conex din cadrul Tribunalului Satu Mare, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 1471/29.07.2020 a Tribunalului Cluj și decizia civilă nr. 250A/25.02.2021, în contradictoriu cu debitorii Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Satu Mare.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ. s-a stabilit "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.’’

În considerentele deciziei s-a statuat că "încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Oradea prin încheierea menționată în precedent, față de argumentele expuse și de prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie se va fixa în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2022.