ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 396/2022

Ședința publică din data de 24 februarie 2022

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea formulată la 13 august 2021 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. x/2021, contestatorul Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a formulat, în contradictoriu cu intimații A., B., C. și D., contestație împotriva executării silite demarate împotriva sa în dosarul de executare nr. 210/RC/2021 al B.E.J. E., solicitând anularea actelor de executare, precum și a celei de încuviințare a executării silite.

2.1 Prin sentința civilă nr. 12632 din 15 decembrie 2021, Judecătoria Galați, secția civilă a admis excepția necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competenței soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

În motivare a reținut că prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. sunt aplicabile și în situația în care calitatea de reclamant într-o cauză o are un Parchet ce funcționează pe lângă instanța competentă să soluționeze cauza sau pe lângă o instanță superioară acesteia.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Iași, secția civilă, prin sentința civilă nr. 773 din 2 februarie 2022, a admis excepția necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Galați, și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

La pronunțarea soluției, a dat eficiență dispozițiilor art. 714 alin. (1) și 651 alin. (1) C. proc. civ. reținând că, pe de o parte, la momentul sesizării organului de executare, contestatorul avea sediul legal în raza teritorială a Judecătoriei Galați, iar, pe de altă parte, încuviințarea executării silite a fost dispusă prin încheierea Judecătoriei Galați din 07.07.2021, care devine astfel instanță de executare, în conformitate cu Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021. Această decizie a fost dată cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., în sensul stabilirii instanței de executare competente teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu, ca fiind judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

A considerat că nu sunt aplicabile prevederile art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ., invocate de Judecătoria Galați ca temei pentru admiterea excepției necompetenței sale teritoriale. Chiar dacă s-ar putea admite că este vorba de o omisiune a legiuitorului și că nu există nicio justificare pentru excluderea parchetelor din cuprinsul acestor dispoziții, este inadmisibilă stabilirea prin analogie de norme de competență teritorială exclusivă a instanței. Dispozițiile art. 127 alin. (1), alin. (2)

1

și alin. (3) C. proc. civ. instituie în mod expres o normă de competență teritorială exclusivă numai pentru situația în care calitatea de reclamant revine unui judecător, procuror, asistent judiciar, grefier sau instanță, fără a se face mențiune despre parchete și fără ca acestea să poată fi asimilate intanțelor judecătorești, așa cum sunt definite și prin art. 126 alin. (1) din Constituția României.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Obiectul prezentului litigiul îl reprezintă contestația la executare formulată de contestatorul Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații A., B., C. și D., prin care a solicitat anularea actelor de executare, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite în dosarul execuțional nr. x/2021 al B.E.J. E..

Contestația la executare este de competența instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. Mai mult, potrivit art. 651 alin. (3) din același cod "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.’’

Judecătoria Galați, prin încheierea nr. 3453 din 7 iulie 2021 a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 122/28.01.2008 a Tribunalului Galați, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 421R/04.06.2008 a Curții de Apel Galați, în ceea ce îi privește pe debitorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.

Sub acest aspect sunt incidente dezlegările date prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al Românei Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., prin care s-a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.’’ În considerentele deciziei s-a statuat că "încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea menționată în precedent, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită, anume Judecătoria Galați, ca instanță de executare.

Pe de altă parte, nu se poate reține în cauză aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 alin. (1), (2)

1

și 3 C. proc. civ., care ar atrage competența teritorială de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Iași, câtă vreme legiuitorul nu a inclus în cadrul acestor norme de competență teritorială exclusivă și unitățile de parchet, textele făcând referire numai la ipoteza în care calitatea de reclamant într-un proces o are un judecător/procuror/asistent judiciar/grefier sau instanța de judecată.

De asemenea, prin decizia nr. 290/2018, Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă, nefiind menționate și parchetele.

Textul instituit prin art. 127 C. proc. civ. este menit să garanteze imparțialitatea obiectivă a instanței, însă doar în contextul calității părții de judecător/instanță de judecată, procuror, asistent judiciar sau grefier și nu se poate aplica pentru alte situații care nu au fost prevăzute în mod expres de către legiuitor.

Pentru considerentele înfățișate, în aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2022.