ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1556/2022

Ședința publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 11 august 2021 pe rolul Judecătoriei Galați, contestatorul Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimata A., a formulat contestație împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 207/RC/2021 aflat pe rolul Biroului executorului judecătoresc B., solicitând anularea actelor de executare și a încheierii de încuviințare a executării silite și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

II. Hotărârea Judecătoriei Galați:

Prin sentința nr. 11775 din 26 noiembrie 2022, Judecătoria Galați a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

În motivare, instanța a arătat că prin încheierea nr. 3566 din 12 iulie 2021 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. x/2021 a fost admisă cererea de încuviințare executare silită formulată de Biroul executorului judecătoresc B. pentru creditorii A. și C., în contradictoriu cu debitorii Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și a încuviințat executarea silită prin toate modalitățile prevăzute de lege a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 119 din 28 ianuarie 2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia nr. 420/R din 4 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați.

A reținut că dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. sunt de ordine publică, reclamantul având obligația de a sesiza una dintre instanțele arătate în text și instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul/procurorul, în interpretarea lato sensu, iar pe de altă parte prevede o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre Curțile de apel învecinate, reclamantul având alegerea între mai multe instanțe competente.

III. Hotărârea Judecătoriei Iași:

Învestită prin declinare, Judecătoria Iași a pronunțat sentința nr. 3586 din 12 aprilie 2022, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de contestator, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Galați, a constatat ivit conflictul negativ, a suspendat judecata cauzei și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că încuviințarea executării silite a fost dispusă prin încheierea Judecătoriei Galați din 12 iulie 2021, care devine astfel instanță de executare, în conformitate cu Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ.

Cu privire dispozițiile art. 127 C. proc. civ., invocate de Judecătoria Galați ca temei pentru admiterea excepției necompetenței sale teritoriale, instanța a apreciat că acestea nu sunt incidente în cauză. Dispozițiile art. 127 alin. (1), alin. (2

1

) și alin. (3) C. proc. civ. instituie în mod expres o normă de competență teritorială exclusivă numai pentru situația în care calitatea de reclamant revine unui judecător, procuror, asistent judiciar, grefier sau instanță, fără a se face mențiune despre parchete și fără ca acestea să poată fi asimilate instanțelor judecătorești.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată împotriva actelor de executare silită efectuate de către Biroul executorului judecătoresc B. în dosarul nr. x/2021.

Instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situația particulară a speței.

Conform Deciziei în interesul legii nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în speță, prin încheierea nr. 3566 din 12 iulie 2021 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. x/2021 a fost încuviințată executarea silită în dosarul execuțional nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B. pentru creditorii A. și C., în contradictoriu cu debitorii Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 119 din 28 ianuarie 2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia nr. 420/R din 4 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați.

Față de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și cum în cauză încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată de Judecătoria Galați, în favoarea acesteia se va stabili competența de soluționare a contestației la executare, reținându-se că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. nu pot fi relevante în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei de către o altă instanță.

Referitor la dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., se reține că acestea nu puteau fi invocate în vederea justificării necompetenței teritoriale a instanței și declinării acesteia cu referire la calitatea reclamantului, întrucât acestea vizează situația în care reclamant în cauză este un judecător, un procuror, un asistent judiciar sau un grefier care funcționează la instanța care ar fi competentă în mod obișnuit din punct de vedere teritorial sau la instanța superioară acesteia precum și situația în care reclamant în cauză ar fi instanța însăși. Textul legal nu reglementează o astfel de posibilitate în ce privește instituția Parchetului și nu poate fi extins, prin analogie, pentru o asemenea ipoteză (cum este cea din prezentul litigiu).

Tot astfel, întrucât reglementarea cuprinsă în alin. (2) lasă la latitudinea părții reclamante aprecierea asupra facultății ce-i este recunoscută prin lege ca, atunci când cererea se introduce împotriva "...unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia..." să poată sesiza "...una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii", normele acestui alineat nu puteau fi valorificate de instanță, din oficiu, prin substituirea părții, în vederea justificării necompetenței teritoriale și declinării acesteia în favoarea altei instanțe.

Or, reclamantul (Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați) nu a înțeles să se prevaleze de această facultate, caz în care nici instanța nu putea să-și decline competența în considerarea judecării unei cereri introduse împotriva intimatei procuror.

Câtă vreme nu există o situație de excepție cu privire la care legea să prevadă competența altei instanțe decât cea de executare, reținând dezlegările obligatorii ale deciziei pronunțate în procedura de unificare a practicii judiciare, se constată că, în speță, instanța de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Galați, instanță care a încuviințat executarea silită.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 C. proc. civ.